Boomul broadbandului în Belgia: Adevărul surprinzător despre accesul la internet în 2025

Peisajul internetului din Belgia în 2025 este o poveste a contrastelor și a schimbărilor rapide. Țara beneficiază de o acoperire aproape universală a internetului în bandă largă și de unele dintre cele mai rapide viteze de internet din Europa, însă rămâne în urmă la adoptarea completă a fibrei optice point-topic.com en.wikipedia.org. Zonele urbane se bucură de conectivitate gigabit prin rețele de cablu modernizate, în timp ce unele comunități rurale încă așteaptă extinderea fibrei. Un nou concurent cu prețuri extrem de scăzute a zguduit o piață mult timp dominată de câțiva jucători, iar inițiative guvernamentale sunt în curs pentru a elimina diferențele digitale rămase. Acest raport oferă o privire de ansamblu completă asupra accesului la internet în Belgia – de la fibră optică, DSL, cablu și internet mobil la internetul prin satelit – și analizează zonele fără acoperire, performanța, prețurile, jucătorii de pe piață și tendințele din perioada 2024–2025, cu accent pe ce urmează pentru viitorul digital al Belgiei.

Tipuri de infrastructură de internet în Belgia

Acoperirea internetului fix în bandă largă după tehnologie (mijlocul anului 2023). Rețelele DSL și de cablu ajung la aproape fiecare gospodărie belgiană, în timp ce acoperirea cu fibră optică completă (FTTP) rămâne relativ scăzută point-topic.com point-topic.com.
Belgia are un mix diversificat de infrastructuri de internet, incluzând rețele moderne de fibră optică alături de linii vechi de cupru și sisteme extinse de cablu. Internetul wireless prin rețele mobile 4G/5G este omniprezent, iar chiar și internetul prin satelit a apărut ca o opțiune. Mai jos este o prezentare a fiecărei tehnologii principale de acces:

Internet în bandă largă prin fibră optică (FTTH/B)

Fiber-to-the-home/business (FTTH/B) este cea mai nouă și cea mai rapidă tehnologie de acces fix în Belgia, oferind viteze simetrice de până la mai mulți gigabiți pe secundă. Operatorul istoric Proximus a investit masiv în extinderea fibrei (programul „Fibre for Belgium” de 3 miliarde €) și a accelerat implementarea în ultimii ani budde.com.au proximus.be. La mijlocul anului 2023, rețelele de fibră pură acopereau circa 25,0% din locuințele belgiene – cea mai scăzută acoperire cu fibră din UE point-topic.com brusselstimes.com. Acoperirea este cea mai ridicată în orașe precum Bruxelles (57% din gospodării) și centre regionale precum Bruges (47%) și Antwerpen (40%+), dar multe zone – mai ales în Valonia – au o prezență minimă a fibrei point-topic.com. Până la începutul lui 2025, acoperirea cu fibră a accelerat la ~43% din locuințe finance.yahoo.com, iar Proximus își propune să atingă 50% până la sfârșitul lui 2025 și 70% (4,2 milioane locuințe) până în 2028, având ca obiectiv 95% până în 2032 proximus.be gurufocus.com. Fibra oferă cea mai bună performanță (de exemplu, serviciul Proximus de 8,5 Gbps este disponibil în unele zone proximus.be), dar extinderea mai are de parcurs un drum lung până când va egala aproape omniprezentele rețele vechi din Belgia. Notabil, Proximus a format joint-venture-urile Fiberklaar (Flandra) și Unifiber (Valonia) pentru a accelera implementarea FTTH, vizând, respectiv, 1,5 milioane și 0,6 milioane de conexiuni până în 2028 proximus.com proximus.com. Alți operatori introduc, de asemenea, cu prudență fibra: de exemplu, Telenet (operatorul de cablu) și compania de utilități Fluvius au creat „NetCo” (Wyre) pentru a extinde treptat fibra în Flandra, modernizând treptat rețeaua coaxială, iar Orange Belgium (care a achiziționat ISP-ul de cablu wallon VOO) este de așteptat să migreze acea rețea către fibră sau cablu de generație următoare în anii următori. Pe scurt, fibra crește rapid și va deveni coloana vertebrală a internetului belgian, însă în 2025 încă completează, mai degrabă decât să înlocuiască, rețeaua DSL/cablu veche.

Internet în bandă largă prin DSL (cupru)

DSL utilizează liniile telefonice de cupru și, istoric, a oferit internet în bandă largă la nivel național prin rețeaua operatorului incumbent. Disponibilitatea DSL este aproape universală – 99,9% dintre locuințe au acces la serviciu xDSL point-topic.com. În ultimul deceniu, Proximus a modernizat o mare parte din rețeaua de cupru cu tehnologii VDSL2 și vectoring, obținând viteze foarte mari pe bucle scurte: la mijlocul anului 2023, VDSL acoperea 96,5% dintre gospodării (și 43,8% cu tehnologie vectoring pentru rate și mai mari) point-topic.com. Aceasta depășește cu mult media UE pentru acoperirea DSL point-topic.com. În practică, VDSL vectorizat în Belgia poate ajunge la 70–100 Mbps pe linii scurte, în timp ce vechiul ADSL este în mare parte depășit. Totuși, vitezele DSL scad odată cu distanța, iar liniile rurale pot oferi doar câteva zeci de Mbps. Odată cu extinderea fibrei, Proximus a început dezafectarea liniilor de cupru în zonele acoperite cu fibră (clienții sunt migrați la fibră) point-topic.com. Abonamentele DSL sunt în scădere treptată, utilizatorii migrând spre opțiuni mai rapide de cablu sau fibră. Totuși, în 2024 DSL rămâne o soluție de rezervă ce asigură că practic orice gospodărie poate avea cel puțin internet de bază (acoperirea NGA peste 30 Mbps este 99,6% național datorită VDSL/cablu point-topic.com). În concluzie, DSL a fost odată coloana vertebrală a internetului din Belgia și, deși este tot mai mult înlocuit de fibră, continuă să ofere conectivitate în zonele neacoperite încă de fibră sau cablu.

Internet în bandă largă prin cablu (HFC)

Internetul în bandă largă prin cablu în Belgia este oferit prin rețele hibride fibră-coaxial (HFC) construite inițial pentru televiziune prin cablu. Aceasta a reprezentat un pilon al internetului belgian de bandă largă, în special în Flandra și Bruxelles. Operatorii de cablu au investit în cele mai noi standarde DOCSIS: la mijlocul anului 2023, 95,6% dintre gospodării puteau accesa internet prin cablu (DOCSIS 3.0), iar 95,4% aveau acces la rețele DOCSIS 3.1 cu capacitate gigabit point-topic.com. De fapt, aproape toate rețelele belgiene de cablu au fost modernizate la DOCSIS 3.1, mult peste media UE (~33,6%) pentru disponibilitatea coaxialului gigabit point-topic.com. Furnizorul dominant de cablu Telenet acoperă practic toată Flandra și părți din Bruxelles, oferind până la 1 Gbps download (și ~40–50 Mbps upload) prin coaxial. În Valonia și părți din Bruxelles, VOO (recent achiziționat majoritar de Orange) operează rețeaua de cablu, cu capacități similare (rețeaua VOO acoperă ~50% din țară agoria.be). Cablu asigură așadar viteze mari pentru majoritatea locuințelor belgiene și, pentru mulți ani, a compensat lipsa de fibră – unul dintre motivele cheie pentru care Belgia are o acoperire ridicată de servicii rapide, în ciuda fibrei FTTH reduse. Internetul prin cablu este de obicei oferit în pachete triple-play (internet + TV + telefon). Cu DOCSIS 3.1, clienții primesc de regulă sute de Mbps; pachetele de top „Giga” ale Telenet ating 1 Gbps download. În perspectivă, companiile de cablu intenționează să crească și mai mult performanța prin DOCSIS 4.0 sau migrare către fibra în noduri: NetCo-ul Telenet/Fluvius vizează pe termen lung tranziția spre fibră și în „last mile”, cu obiectivul unei „evoluții spre fibră” în toată Flandra până în 2038 www2.telenet.be (o abordare graduală). Pentru moment, cablul rămâne platforma dominantă de internet fix în bandă largă în Belgia (cu mai mulți abonați decât DSL și fibra la un loc) și reprezintă un factor major în disponibilitatea largă a internetului gigabit în Belgia.

Internet Mobil în bandă largă (4G/5G Wireless)

Belgia dispune de o infrastructură solidă de internet mobil în bandă largă, cu trei operatori de rețea mobilă consacrați de mult timp (Proximus, Orange Belgium și Telenet/Base) și un nou venit (Digi Belgium). Acoperirea 4G LTE este practic națională (≈100% din populație) tradingeconomics.com, ceea ce înseamnă că aproape oriunde în Belgia, telefoanele inteligente și routerele 4G au acces la internet. Începând cu 2025, Belgia este avansată în implementarea rețelelor 5G: toți cei trei mari operatori au lansat servicii 5G după o licitație amânată a spectrului la mijlocul anului 2022 budde.com.au. Inițial, adoptarea 5G a fost lentă din cauza limitelor stricte de radiații (în special la Bruxelles) și a alocării tardive a spectrului, dar aceste dificultăți au fost depășite – regiunile au relaxat limitele EMF pentru a facilita 5G în perioada 2022–2023 digital-strategy.ec.europa.eu. Până la jumătatea anului 2023, semnalul 5G ajungea la aproximativ 40,4% din populație point-topic.com, deși acoperirea în banda de 3,5 GHz era doar de ~14% point-topic.com. Implementarea s-a accelerat prin 2024; Proximus a raportat acoperire 5G de 75% din populație la începutul lui 2025 finance.yahoo.com, iar toate zonele urbane beneficiază acum de cel puțin acoperire 5G de bază. Performanța în internetul mobil în bandă largă este ridicată: viteza mediană de descărcare 4G/5G depășește 100 Mbps pe cea mai rapidă rețea (Proximus) ookla.com ookla.com. Mulți consumatori folosesc intensiv datele mobile pe smartphone-uri (penetrarea internetului mobil în bandă largă este de ~90% din populație en.wikipedia.org), însă, în general, internetul mobil este un complement al conexiunii fixe la internet, nu o înlocuire a internetului de acasă în Belgia. Accesul Fix Wireless (FWA) prin 4G/5G nu este încă extins, având în vedere opțiunile cablate aproape universale, deși operatorii au testat FWA 5G ca alternativă competitivă de viitor reportlinker.com. Per total, rețelele mobile adaugă un nivel omniprezent de acces la internet, 5G fiind gata să îmbunătățească lățimea de bandă wireless și aplicațiile cu latență mică (odată ce acoperirea va deveni universală de-a lungul principalelor drumuri și în zonele rurale, conform obiectivelor UE pentru 2025).

Internet prin Satelit

Internetul prin satelit are o prezență de nișă, dar notabilă în Belgia. Tradițional, serviciile prin satelit geostaționar (de exemplu, ViaSat/KA-SAT sau Eutelsat Konnect) erau disponibile pentru utilizatorii din mediul rural, însă latența mare (~600–700 ms) și vitezele limitate le făceau o soluție de ultimă instanță. Elementul revoluționar l-a reprezentat SpaceX Starlink, constelația de sateliți pe orbită joasă (LEO). Starlink a devenit disponibil în Belgia în mai 2021 worldpopulationreview.com și poate oferi 100–200 Mbps descărcare (20–40 Mbps încărcare) cu o latență de circa 45 ms – mult mai apropiată de conexiunile terestre ookla.com. De fapt, în T4 2024, latența mediană a Starlink în Belgia a fost măsurată la 46 ms, una dintre cele mai mici din Europa (la egalitate cu Luxemburg) ookla.com. Performanța s-a îmbunătățit pe măsură ce SpaceX a crescut numărul sateliților și al stațiilor de sol din Europa. Totuși, Starlink este relativ scump (aproximativ 65–100 € pe lună plus ~450 € echipament), așadar este utilizat mai ales în cazuri specifice: locuințe sau ferme izolate, din zone rurale unde nu ajunge fibra/cablu, clienți nemulțumiți de duopolurile locale sau ca soluție de rezervă pentru companiile ce necesită conexiuni redundante. Adoptarea în Belgia este modestă comparativ cu țările cu rețele terestre slabe (acoperirea extinsă cu cablu/VDSL face ca satelitul să fie mai puțin esențial) ookla.com. Totuși, Starlink și servicii LEO similare oferă o nouă opțiune pentru conectivitate “oriunde”. În afară de Starlink, alte companii de satelit vizează rar piața de consum din Belgia – o excepție o constituie OneWeb, care (în parteneriat cu ISP-ul prin satelit Nortlink) a început să ofere internet LEO pentru întreprinderi în Europa de Vest în 2023 (vizând utilizarea profesională, de exemplu maritim sau backup corporativ). În concluzie, internetul prin satelit în Belgia este disponibil și impresionant din punct de vedere tehnic, dar rămâne o soluție de nișă datorită rețelelor terestre solide. Acesta servește drept instrument important pentru zonele neacoperite, locații mobile (cum ar fi rulote sau utilizare maritimă) și ca soluție de reziliență. Guvernul nu a fost nevoit să subvenționeze masiv satelitul pentru accesul rural, întrucât practic toate gospodăriile belgiene au o opțiune terestră de internet point-topic.com, însă sateliții LEO adaugă în continuare un nivel de conectivitate pentru cei care își doresc acest lucru.

Acoperire și Accesibilitate: Urban vs. Rural

Belgia se bucură de acoperire extinsă cu bandă largă atât în zone urbane, cât și rurale, deși persistă unele diferențe privind disponibilitatea rețelelor ultra-rapide. Practic fiecare gospodărie (≈100%) poate accesa cel puțin internet fix de bază, iar accesul de generație nouă (NGA ≥30 Mbps prin VDSL, cablu sau fibră) ajunge la 99,6% din locuințele la nivel național point-topic.com. Chiar și în regiunile rurale, acoperirea NGA este în jur de 93,6%, mult peste media rurală UE (~78,7%) point-topic.com. Aceasta înseamnă că marea majoritate a satelor rurale beneficiază de cel puțin internet VDSL sau prin cablu. Acoperirea mobilă 4G acoperă eventualele goluri rămase, la practic 100% din populație tradingeconomics.com, asigurând că nicio zonă locuită nu este complet offline.

Totuși, când vine vorba de internet ultra-rapid (100 Mbps și peste, sau “Very High Capacity Networks”), zonele urbane stau mai bine decât cele rurale. Datorită desfășurării cablului și a fibrei, 96,0% din locuințele din Belgia sunt acoperite de o rețea capabilă de viteze gigabit (cablu DOCSIS 3.1 sau FTTP) point-topic.com – una dintre cele mai ridicate rate din Europa point-topic.com. Însă în mediul rural, acoperirea VHCN este doar de 51,4% point-topic.com, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre gospodăriile rurale nu au încă acces la viteze de tip gigabit. În Flandra (nordul Belgiei), chiar și orașele rurale au deseori internet prin cablu (acoperirea rurală VHCN în Flandra fiind mult mai mare, apropiindu-se de ~80–100% în unele zone point-topic.com point-topic.com), în timp ce în Valonia (sudul țării), multe localități rurale nu au nici cablu, nici fibră (unele zone rurale din Valonia au <3% acoperire gigabit) point-topic.com. De exemplu, regiunea Nivelles (Valonia) are remarcabil ~79,5% acoperire rurală gigabit – probabil datorită cablului – în timp ce alte districte rurale din Valonia depind aproape exclusiv de VDSL point-topic.com. În schimb, aproape toate cartierele urbane, fie din Bruxelles, Anvers sau alte orașe mai mici, beneficiază de cel puțin o opțiune gigabit (cablu sau fibră). Acoperirea cu fibră evidențiază clar decalajul urban-rural: FTTP acoperă peste jumătate din Bruxelles, dar doar 7,3% din locuințele rurale aveau fibră la jumătatea lui 2023 point-topic.com. Utilizatorii din mediul rural care nu au cablu/fibră trebuie să se bazeze pe DSL modernizat (foarte multe linii rurale au VDSL – 84,1% acoperire rurală VDSL point-topic.com – care poate depăși adesea 30–50 Mbps). În zonele cu adevărat izolate, 4G/5G sau satelitul pot fi folosite pentru internet în bandă largă, deși cu unele compromisuri de performanță.

Pentru a ilustra, iată câteva date privind acoperirea (date din mijlocul anului 2023):

• DSL: 99,9% dintre gospodării (rural 97,4%) au acces la rețea pe cupru/DSL point-topic.com point-topic.com.
• VDSL: 96,5% dintre gospodării (rural 84,1%) – modernizări VDSL foarte răspândite point-topic.com point-topic.com.
• Cablu (Docsis 3.1): 95,4% dintre gospodării (rural 49,0%) – aproape toate orașele și multe sate, dar mai puțin în zonele rurale îndepărtate point-topic.com point-topic.com.
• Fibră optică (FTTP): 25,0% dintre gospodării (rural 7,3%) – concentrare puternică urbană, aproape inexistentă în zonele rurale point-topic.com point-topic.com.
• VHCN (FTTP + Docsis3.1): 96,0% dintre gospodării (rural 51,4%) au acces la rețele capabile de gigabit point-topic.com point-topic.com.
• Mobil: 4G ~100% pop., 5G ~40% pop. în 2023, crescând la ~75% în 2024 point-topic.com finance.yahoo.com (cu accent pe orașe și zone cu trafic ridicat inițial).

Astfel de cifre plasează Belgia în topul Europei la nivel de acoperire largă, cu excepția tehnologiei pure de fibră optică, unde era în urmă. Diviziunea digitală urban-rurală în Belgia este mai îngustă decât în multe țări (acoperire rurală la 30 Mbps de 93,6% vs media UE ~79% point-topic.com). Totuși, diferența privind accesul la gigabit rămâne notabilă – o fermă rurală poate fi blocată la 50 Mbps DSL, în timp ce un orășean se bucură de 1 Gbps pe cablu/fibră. Guvernul a recunoscut această problemă și a luat măsuri pentru a reduce diferențele. Planul federal de redresare a alocat 41 de milioane de euro pentru extinderea internetului de mare viteză în “zone albe” (zone rurale insuficient deservite) în anii următori digital-strategy.ec.europa.eu. În Wallonia, autoritățile regionale investesc peste 70 de milioane de euro pentru a conecta parcurile industriale și școlile la fibră, asigurându-se că centrele economice rurale nu rămân în urmă digital-strategy.ec.europa.eu. Comunitatea mică germanofonă din estul Belgiei a obținut chiar 19,5 mil. euro pentru implementarea FTTH în satele sale digital-strategy.ec.europa.eu. De asemenea, autoritatea de reglementare BIPT menține un sistem de cartografiere care indică disponibilitatea broadband-ului pentru fiecare locație, pentru a identifica zonele albe rămase și a ghida intervenția publică digital-strategy.ec.europa.eu. Aceste eforturi, combinate cu extinderea ongoing a fibrei comerciale și a rețelelor 5G, îmbunătățesc constant conectivitatea rurală. Până în 2025, multe zone anterior slab deservite beneficiază de upgrade-uri – fie că este vorba de fibră care ajunge la periferii, fie de 5G fix wireless care oferă o alternativă pe termen scurt reportlinker.com. În concluzie, zonele urbane din Belgia beneficiază deja de internet rapid aproape omniprezent, iar deși în rural se constată întârzieri la tehnologiile de vârf, diferența se reduce. Factorii de decizie și-au propus explicit ca “toate gospodăriile să dispună de 100 Mbps upgradabil la 1 Gbps” (ținta UE pentru societatea gigabit până în 2025), însă Belgia avea inițial o probabilitate mică de realizare totală până în 2025 din cauza întârzierii implementării fibrei table.media table.media. Perspectivele pentru 2030 sunt mult mai optimiste, cu acces la gigabit universal la orizont printr-un mix de fibră, cablu și 5G.

Viteze de Internet, Latență și Calitatea Serviciului

Serviciile de internet din Belgia se numără printre cele mai performante din Europa, datorită prevalenței cablului de mare viteză și a zonei crescânde de fibră optică. Vitezele medii din țară sunt constant ridicate. La începutul lui 2023, media la descărcare pentru broadband fix era aproximativ 86,7 Mbps datareportal.com (o creștere de ~+12% față de anul precedent), iar spre sfârșitul lui 2024, media probabil a depășit cifra de 100 Mbps. Pentru mobil, descărcarea mediană era de 56 Mbps pe 4G/5G la începutul lui 2023 datareportal.com, și această valoare continuă să crească an de an. Aceste valori mediane includ toate tehnologiile (chiar și linii DSL mai lente), deci utilizatorii de cablu sau fibră văd de obicei viteze mult mai mari. De fapt, cele mai rapide oferte din Belgia sunt la nivel mondial: Proximus oferă până la 8,5 Gbps pe fibră în zone selecte proximus.be, iar atât Proximus, cât și Telenet au oferte de ~1 Gbps pentru consumatori.

În rapoartele de performanță a rețelei, Belgia obține rezultate excelente. În Speedtest Intelligence de la Ookla pentru semestrul 2 din 2024, Proximus Fiber a fost evaluat cel mai rapid furnizor fix cu o mediană de download de ~302 Mbps și upload ~178 Mbps, precum și o latență excelentă de 9 ms ookla.com. Următorii în clasament au fost furnizorii de cablu (Telenet ~176 Mbps, VOO ~167 Mbps descărcare mediană) ookla.com – indicând că mulți clienți sunt încă pe abonamente mid-tier, în condițiile în care rețelele pot livra până la ~1 Gbps. Latența fixă pe cablu și fibră este de obicei redusă (tipic 5–20 ms), potrivită pentru gaming și VoIP. Utilizatorii de DSL experimentează latențe mai mari (20–40 ms+) și viteze mai reduse, dar numărul lor este în scădere. Pe partea mobilă, Proximus conduce cu ~101 Mbps descărcare mediană pe 4G/5G la sfârșit de 2024 ookla.com ookla.com, urmat de Orange (~81 Mbps) și Telenet/Base (~73 Mbps). Aceste viteze reflectă utilizarea extinsă a rețelelor 4G+ și apariția 5G. Latența pe mobil s-a îmbunătățit și ea: Proximus a obținut cea mai redusă latență pe 4G/5G, la 39 ms ookla.com. Odată cu extinderea 5G, este de așteptat ca latența mobilă să scadă şi mai mult, până în zona ~20 ms în următorii ani, ceea ce va ajuta aplicațiile în timp real.

În ceea ce privește calitatea serviciului, furnizorii belgieni stau bine. De exemplu, evaluările Speedtest privind consistența (probe care ating minim 25/3 Mbps) arată că fibra Proximus se situează peste 92% consistență ookla.com, ceea ce înseamnă că utilizatorii au aproape întotdeauna o experiență cel puțin “broadband”. Experiența de streaming video este comparabilă la toți furnizorii, fără diferențe mari statistice observate ookla.com – streaming HD/4K este, în general, lin, având destulă lățime de bandă. Și experiența pentru gaming plasează Belgia într-o lumină favorabilă; fibra Proximus a obținut ~98,8 (pe o scară de la 0 la 100 pentru QoE gaming), conducând piața ookla.com, ceea ce sugerează jitter și lag minime pe conexiunile pe fir. În general, sentimentul utilizatorilor este pozitiv – consumatorii au acordat fibrei Proximus o notă de 3,63 din 5 (cea mai bună dintre ISP), conform sondajului Speedtest ookla.com, reflectând un grad de satisfacție decent.

Un aspect de remarcat este dependența Belgiei de cablu pentru viteze mari: în timp ce cablul oferă un throughput excelent la download (adesea 500 Mbps până la 1 Gbps), vitezele de upload sunt mai mici (de exemplu, 20–50 Mbps pe DOCSIS 3.1). Această asimetrie poate afecta utilizatorii avansați sau micile afaceri care au nevoie de o capacitate ascendentă mai mare. Fibra rezolvă această problemă oferind viteze simetrice (de exemplu, media upload Proximus fiber este de ~178 Mbps ookla.com). Pe măsură ce fibra se dezvoltă, performanța medie la upload se îmbunătățește. Un alt aspect este congestia rețelei: rețeaua de cablu, fiind partajată, poate înregistra încetiniri la orele de vârf în anumite zone, dar Telenet și VOO au atenuat în mare măsură acest aspect prin modernizări și segmentarea rețelei. Utilizarea extinsă a vectorizării pe VDSL a permis performanțe ridicate pe cupru, dar pe măsură ce aceste linii îmbătrânesc și tot mai mulți utilizatori cer viteze ultrarapide, tranziția către fibră va fi crucială pentru a menține calitatea.La nivel internațional, Internetul din Belgia se situează bine în clasamentele de viteză – de obicei undeva între primele 20–30 de țări pentru viteza de bandă largă fixă și similar pentru mobil. Indicele Economiei și Societății Digitale (DESI) 2022 a remarcat că Belgia avea 67% din abonamentele broadband la ≥100 Mbps, peste media UE en.wikipedia.org, ilustrând adopția rapidă a abonamentelor rapide (majoritar pe cablu). De asemenea, Ookla a subliniat că latența Starlink în Belgia (46 ms) nu mai este departe de media terestră, datorită îmbunătățirilor ookla.com – semn că tehnologia de ultimă generație găsește un punct stabil pe această piață a utilizatorilor exigenți. În concluzie, utilizatorii belgieni au, în general, parte de un serviciu rapid și fiabil: opțiunile gigabit sunt frecvente, vitezele de zi cu zi pentru majoritatea sunt mai mult decât suficiente pentru aplicații intensive de date, iar latența este suficient de scăzută pentru nevoi în timp real. Pe măsură ce fibra și 5G continuă să se extindă, se estimează că Belgia își va consolida poziția de țară cu o calitate excelentă a Internetului, poate transformând actualul deficit de fibră într-o poveste de succes rapidă a modernizării.

Prețuri și modele de abonament

Prețurile pentru internet în Belgia au fost istoric mai ridicate decât în unele țări vecine, în mare parte din cauza unei piețe concentrate. Timp de mulți ani, duopolul Proximus și Telenet (plus VOO în sud) a însemnat concurență de preț redusă, iar abonamentele broadband erau adesea pachete care includeau TV sau servicii de telefonie. Drept urmare, costul lunar tipic pentru un abonament de internet nelimitat cu viteză mare s-a situat în jurul valorii de €50–€70. De exemplu, în 2023 un abonament standalone de fibră Proximus (500 Mbps download/100 Mbps upload) costa aproximativ €65/lună proximus.com, iar pachetul “One Up” de 1 Gbps de la Telenet (inclusiv mobil și TV) era ~€90/lună reddit.com. Un cost mediu pentru un pachet broadband de bază (60 Mbps sau mai mult, date nelimitate) era de aproximativ €50 conform sondajelor privind costul vieții numbeo.com. Aceste prețuri sunt semnificativ mai mari decât în Franța sau Germania, lucru ce provoacă deseori nemulțumiri consumatorilor reddit.com. Până recent, singurele alternative erau brandurile de buget sau promoțiile: Scarlet, subsidiară low-cost a Proximus, oferă internet nelimitat (DSL/VDSL) la aproximativ €34/lună proximus.com, iar ocazional Proximus/Telenet au reduceri de lansare (de exemplu, 6 luni la preț redus). Limitele de date pentru broadband fix practic au dispărut – toți ISP-ii majori oferă date fixe nelimitate (deși un plafon de 150 GB/lună la 30 Mbps este utilizat pentru noul plan tarifar social proximus.com, discutat mai jos). În concluzie, clienții belgieni tind să plătească un preț premium pentru internet, dar beneficiază de viteze ridicate și trafic generos (nelimitat) pentru acest cost.Modelele de abonament implică adesea pachete: o ofertă foarte frecventă este triple-play (internet + TV + telefonie fixă) sau quad-play (la care se adaugă serviciul mobil). Furnizorii stimulează pachetele cu reduceri. De exemplu, pachetele Proximus Flex combină internet prin fibră, TV digital și mobil, un pachet fibra 1 Gbps + mobil fiind în jur de €84/lună (după promoții) reddit.com. Pachetele One de la Telenet combină în mod similar broadband pe cablu, TV și mobil. Totuși, autoritățile belgiene au impus ca și internetul la liber (fără TV) să fie disponibil – aceste abonamente standalone, deși ceva mai ieftine, sunt în continuare destul de costisitoare.O schimbare importantă a venit la sfârșitul lui 2024: DIGI Belgium, noul entrant pe piață, a lansat prețuri șocant de mici pentru standardul belgian. DIGI (parte a Digi Communications România) oferă internet prin fibră la €10/lună pentru 500 Mbps, €15 pentru 1 Gbps și €20 pentru 10 Gbps – toate nelimitate, simetrice, cu instalare gratuită csimagazine.com. Aceste tarife sunt o fracțiune față de cele ale giganților existenți și au ridicat imediat standardul pieței. Singurul neajuns este că rețeaua DIGI este nouă și inițial limitată (pornind în anumite zone din Bruxelles în 2024, cu expansiune graduală) csimagazine.com. Totuși, intrarea DIGI este de așteptat să crească presiunea concurențială. Într-adevăr, consumatorii belgieni, care au privit cu invidie prețurile mici din Franța, au ajuns uimiți să vadă gigabit la €15 în Belgia – lucru „de necrezut” până acum. În plus, planurile mobile Digi subminează rivalii (de exemplu, €5 pentru 15 GB date csimagazine.com). Ca reacție, ne putem aștepta ca giganții să introducă noi pachete promoționale sau branduri de buget pentru a păstra clienții acolo unde apare Digi.O altă evoluție în privința prețurilor este introducerea unui „tarif social” pentru internet. În 2024, guvernul a extins eligibilitatea pentru tariful social la internet pentru a ajuta persoanele cu venituri mici și vulnerabile să se conecteze la rețea telecompaper.com. Noua ofertă socială este la €19/lună pentru o conexiune fixă la internet (150 GB date la cel puțin 30 Mbps) proximus.com, sau €40 pentru un pachet internet+TV ombudsmantelecom.be. Proximus, Telenet și VOO sunt obligați să ofere aceste abonamente reduse ombudsmantelecom.be. Inițial, numărul celor care au adoptat oferta a fost redus (posibil din cauza lipsei de informare sau a plafonului de 150 GB), ceea ce a determinat autoritățile să ia în considerare ajustări telecompaper.com. Totuși, reprezintă un efort important pentru creșterea accesibilității și incluziunii digitale, asigurând că prețul nu devine o barieră pentru conexiunea de bază la internet.În ceea ce privește mobilul, tendințele de preț au fost puțin mai prietenoase cu consumatorii. Un exemplu: cele mai ieftine abonamente de date mobile pentru 1–5 GB s-au menținut în jur de €15/lună reddit.com, iar pachetele multi-play includ adesea apeluri/SMS-uri nelimitate. Totuși, pachetele mobile cu date multe (de ex. 5G nelimitat) sunt încă scumpe (adesea €30–€40+). Din nou, intrarea Digi cu €14 pentru convorbiri/SMS nelimitate și date ieftine va forța probabil ieftiniri. Până în 2025, consumatorii belgieni observă, în sfârșit, prețuri determinate de competiție: achiziția VOO de către Orange Belgium a transformat-o într-un jucător convergent care poate combina pachete mobile cu broadband pe cablu la preț redus, iar Telenet/BASE deja zguduise piața de mobil după ce a devenit operator propriu. Pentru broadband fix, însă, prețurile rămân peste media UE – aspect monitorizat de autoritatea de reglementare BIPT prin studii anuale de comparație internațională a prețurilor bipt.be. Consensul este că broadband-ul belgian e de calitate, dar scump; speranța e că noua concurență pe infrastructură (fibră Digi, colaborarea posibilă între Proximus și Orange pe fibră etc.) va modera prețurile.

În ceea ce privește modelele de abonament, practic toate planurile de internet fix din Belgia sunt flat-rate/cu date nelimitate (era limitelor lunare și a taxelor pentru depășire s-a încheiat acum aproximativ un deceniu pentru ofertele mainstream). Contractele sunt de obicei pe 1 sau 2 ani, dar autoritățile de reglementare au facilitat schimbarea operatorului și au eliminat reînnoirile automate, astfel încât clienții pot schimba furnizorul cu un preaviz de o lună după expirarea perioadei inițiale. Mulți abonați închiriază un modem/router furnizat de ISP (de multe ori inclus în preț). Punctele de acces Wi-Fi și Wi-Fi public au fost oferite de anumite ISP-uri (de exemplu, Telenet Homespots, Proximus Public Wi-Fi) ca beneficii suplimentare. O altă tendință este TV OTT vs TV tradițional pe cablu – odată cu creșterea streamingului, unii utilizatori aleg doar internetul și renunță la pachetul TV. ISP-urile au reacționat cu pachete flexibile (de exemplu, pachete „internet + mobil” doar).

În concluzie, prețurile la internet în Belgia în 2025 reflectă o moștenire a unei competiții limitate, dar acum se află într-un punct de cotitură. Deși majoritatea oamenilor plătesc încă în jur de €50–€70 pentru internetul de acasă, noi oferte ultra-ieftine și măsuri de reglementare extind opțiunile atât la segmentul de jos (tariful social, Digi), cât și la cel de sus (viteze gigabit devin accesibile). Consumatorii vor beneficia de aceste evoluții, sperând să primească mai mult „valoare pentru bani” în anii următori – o schimbare binevenită într-o țară care a plătit mult timp un preț premium pentru conectivitate.

Penetrare pe Piață și Adoptarea de Către Utilizatori

Belgia este o societate extrem de conectată, cu rate de utilizare a internetului și de adoptare a internetului de bandă largă la nivel de saturație în multe segmente. La începutul anului 2023 existau 11,03 milioane de utilizatori de internet, reprezentând o penetrationare a internetului de 94,5% din populație datareportal.com. Până în 2025, utilizarea individuală a internetului ajunge la aproximativ 95% – practic aproape fiecare adult din Belgia este online sub o formă sau alta. Acest procent depășește media UE și poziționează Belgia în topul țărilor UE la capitolul utilizare internet en.wikipedia.org. Restul populației offline provine în special din rândul persoanelor în vârstă sau din anumite grupuri cu venituri reduse, pe care programele guvernamentale de incluziune îi vizează (de ex.: instruire în abilități digitale și acces la internet accesibil).

În ceea ce privește conexiunile la nivel de gospodărie, aproximativ 94–95% dintre gospodăriile belgiene au un abonament la internet statista.com. Acest procent a crescut de la circa 90% acum un deceniu la peste 95% în prezent, rămânând o mică minoritate de gospodării (adesea persoane în vârstă care locuiesc singure) fără internet acasă. Conform unui sondaj Statbel din 2023, 94,8% dintre gospodăriile suburbane aveau acces la internet statista.com, indicând o consistență între diverse tipuri de comunități. Practic 100% dintre afaceri din Belgia au acces la internet și peste 97% dintre întreprinderile mici folosesc internet de bandă largă (cele care nu au sunt deosebit de mici sau în situații specifice). Banda largă este considerată o utilitate esențială pentru afaceri – de la magazine care folosesc sisteme de plată online, la mari companii cu conexiuni multi-gigabit. Multe firme se abonează la servicii de top (fibră sau linii dedicate) pentru fiabilitate.

Privind către numărul de abonamente broadband, Belgia avea aproximativ 5,32 milioane de abonamente fixe la internet de bandă largă în 2024 reportlinker.com. Cu aproximativ 4,8 milioane de gospodării, asta sugerează o medie de circa 1,1 abonamente per gospodărie (incluzând afaceri și gospodării multilinii). Penetrarea broadband-ului fix este de aproximativ 43,7 abonamente la 100 de persoane en.wikipedia.org (date World Bank 2023), una dintre cele mai mari din Europa, reflectând cât de standard a devenit banda largă la domiciliu. Compoziția abonamentelor se schimbă: cablul și fibra sunt în creștere, în timp ce DSL este într-o scădere treptată. În 2022, 67% dintre abonamentele fixe aveau cel puțin 100 Mbps en.wikipedia.org, ceea ce arată o adopție puternică a vitezelor mari. Până în 2025, procentul este probabil și mai ridicat pe măsură ce utilizatorii de cablu trec la gigabit și utilizarea fibrei crește.

Utilizarea internetului mobil este de asemenea omniprezentă. În 2023, Belgia avea circa 11,28 milioane de conexiuni mobile (97% din populație) datareportal.com, ceea ce indică faptul că mulți indivizi au mai mult de o cartelă SIM (de exemplu, telefon de serviciu și personal). Penetrarea smartphone-urilor este ridicată (aproximativ 80–85% dintre belgieni sunt utilizatori de smartphone). Penetrarea internetului mobil (persoane care folosesc date mobile) a ajuns la ~90% până în 2021 en.wikipedia.org și continuă să crească odată cu adoptarea smartphone-urilor inclusiv de către seniori. Un număr în creștere de belgieni utilizează internetul mobil zilnic pentru sarcini „on-the-go”, dar majoritatea se bazează încă pe Wi-Fi fix acasă pentru consum mare de date. O statistică interesantă: utilizarea social media era de 80,9% din populația totală în 2023 datareportal.com, reflectând prezența online mare și, indirect, disponibilitatea largă a internetului.

Este util să analizăm adoptarea pe segmente: belgienii mai tineri (sub 55 ani) au rate de utilizare a internetului aproape universale (98–99%), pe când la seniori (65+), utilizarea e mai redusă (dar în creștere, acum la 70–80%). Guvernul și ONG-urile derulează programe pentru a stimula abilitățile digitale ale seniorilor și grupurilor defavorizate. Wikipedia menționează că nivelul de abilități digitale din Belgia este similar cu media UE, cu 54% având cel puțin aptitudini digitale de bază en.wikipedia.org – ceea ce arată că este loc de îmbunătățire, chiar dacă accesul este larg.

Rezidențial vs Business: Pe partea rezidențială, gospodăriile cu mai multe persoane au aproape universal o conexiune la internet, deoarece munca, educația și divertismentul depind de aceasta. Viteza medie de broadband fix contractată de clienții rezidențiali a crescut (operatorii au eliminat abonamentele lente sau le-au actualizat automat – de exemplu, Scarlet a mărit viteza de bază la 50 Mbps la €34 fără majorare de preț proximus.com). Pentru afaceri, în special IMM-uri, rețelele de calitate din Belgia au permis o adopție aproape de 100%: aproape toate folosesc servicii cloud, VoIP etc., care presupun bandă largă. Pandemia COVID-19 a subliniat și mai mult necesitatea unei conexiuni puternice – în 2025, lucrul de acasă rămâne frecvent iar gospodăriile își asigură suficiente resurse de bandă (uneori trecând la pachete mai rapide dacă mai mulți membri au conferințe video simultan).

Un indicator relevant este penetrarea broadband pe gospodărie. Prin combinarea broadband-ului fix cu cel mobil, practic fiecare gospodărie beneficiază de cel puțin o formă de internet. Penetrarea broadband-ului fix la nivel de gospodărie este de peste 90%. Cei fără broadband fix folosesc de obicei doar mobilul (unii tineri singuri preferă doar un plan 4G/5G dacă este suficient). Totuși, planurile mobile cu date nelimitate sunt scumpe, așa că gospodăriile exclusiv „mobile only” rămân rare (~5% sau mai puțin).

În rezumat, ratele de adoptare din Belgia sunt foarte ridicate: circa 95% dintre gospodării online, 93–94% dintre persoane folosind internetul regulat en.wikipedia.org și utilizare intensă a planurilor de mare viteză. Mica diviziune digitală este mai degrabă despre nivelul serviciului (fibră vs DSL etc.) decât despre acces în sine. Cu investiții continue și scăderea prețurilor, chiar și ultimii rămași pe dinafară (din motive de cost sau lipsă de abilități) se conectează treptat. În 2025, Belgia este practic o societate complet conectată, aliniată cu reputația de pionier (a fost printre primele țări din Europa cu internet prin cablu și DSL încă din anii ’90). Provocarea viitoare nu mai este adopția în sine, ci upgradarea tuturor la tehnologii de generație nouă și asigurarea că nimeni nu rămâne cu acces slab.

Principalii Furnizori de Servicii de Internet (ISP)

Piața de internet din Belgia este deservită de câțiva jucători majori, fiecare cu propria infrastructură, și de câteva zeci de operatori de nișă sau virtuali. Iată principalii ISP și operatori care furnizează acces la internet:

• Proximus (Belgacom) – Operatorul tradițional de telecomunicații. Proximus deține rețeaua națională de cupru (telefonie fixă) și conduce extinderea fibrei. Oferă broadband DSL/VDSL și FTTH, precum și servicii mobile (Proximus este și cel mai mare furnizor mobil). Are cea mai extinsă acoperire fixă (oriunde e o linie telefonică) și aproximativ 45% cotă de piață broadband. Oferă servicii convergente (internet, TV digitală, fix, mobil) sub marca Proximus și deține și Scarlet, furnizor low-cost. Rețeaua de fibră Proximus este open-access, permițând altor operatori să o folosească (reglementatorul a impus deschiderea fibrei bipt.be similar cu modelul DSL). În 2024, Proximus a primit premii pentru cea mai rapidă rețea fixă (fibra sa) din Belgia ookla.com. Compania este parțial deținută de stat și rămâne un jucător dominant.
• Telenet – Principalul operator de cablu în Flandra. Telenet gestionează o rețea vastă HFC în Flandra (și părți din Bruxelles și mici porțiuni din Valonia). Oferă broadband pe cablu (până la 1 Gbps), TV digitală și, recent, mobil (Telenet a achiziționat operatorul mobil BASE în 2016, devenind complet convergent). Telenet este deținut de Liberty Global, care în 2023 a preluat 100% de acțiuni budde.com.au budde.com.au. Are circa 30% cotă de piață pe broadband. Este puternic în Flandra, concurând direct cu Proximus (DSL) – această competiție cablu vs DSL a determinat ratele mari de adopție broadband budde.com.au. Infrastructura Telenet e folosită și de ISP-uri terțe prin contracte wholesale (de exemplu, Orange a oferit internet peste rețeaua Telenet). Prin parteneriatul NetCo/Wyre cu Fluvius, Telenet se îndreaptă spre fibră pentru viitor. Brandul Telenet e foarte puternic în Flandra, considerat un serviciu de calitate (scoruri bune la viteze, imediat după fibră).
• Orange Belgium – Operator mobil devenit convergent. Orange (fostul Mobistar) este al doilea furnizor mobil din Belgia. Fără propria infrastructură fixă la început, Orange a lansat broadband/TV „Orange Love” prin închirierea accesului la rețelele de cablu (wholesale reglementat). În 2021–2023, Orange a preluat o participație de 75% în VOO, operatorul de cablu al Valoniei și parțial Bruxelles brusselstimes.com. Achiziția (finalizată în 2023) îi oferă controlul unei rețele HFC în ~1,8 milioane locuințe în Valonia/Bruxelles. Orange comercializează broadband pe rețeaua VOO (și încă pe Telenet în Flandra, până când fibră ajunge și acolo). Odată cu VOO, Orange a crescut puternic la broadband și a devenit operator convergent național alături de Proximus și Telenet. Orange este așteptat să investească în modernizarea rețelei VOO (posibil DOCSIS 4.0 sau FTTH). Pe mobil, Orange Belgium are o rețea 4G puternică și a lansat 5G în 2022; parteneriat de tip RAN-sharing cu Proximus – MWingz – pentru dezvoltare rapidă 5G proximus.com. Prezența Orange a stimulat competiția, mai ales la prețuri (adesea mai ieftin puțin decât Proximus/Telenet pentru pachete similare).
• VOO – Operator de cablu în Valonia. VOO a apărut prin fuziunea mai multor rețele de cablu din regiunile francofone (deținute de Nethys/Enodia și Brutélé). Oferă broadband pe cablu (până la 1 Gbps cu upgrade-uri recente) și TV cu plată, axat pe Valonia și părți din Bruxelles. VOO avea aproximativ 0,5 milioane clienți broadband. După preluare, VOO este sub umbrela Orange, dar marca VOO încă există (cel puțin până în 2024). Rețeaua VOO acoperă circa 90% din gospodăriile din Valonia (cablu mai puțin dens decât în Flandra, dar VOO prezent în toate orașele importante). Un detaliu: până la achiziție, VOO și Telenet erau separate, dar acum Orange (VOO) și Telenet devin concurenți direcți în zonele de suprapunere (ex.: periferia Bruxelles unde operau ambele).
• Digi Belgium / Citymesh – Noul intrat. Digi Belgium este un parteneriat între Digi Communications din România și operatorul enterprise Citymesh. La licitația de spectru din 2022, consorțiul a obținut licență ca al patrulea operator mobil al Belgiei budde.com.au. După pregătiri, Digi a lansat serviciile de consum în 2024. În mod unic, Digi nu oferă doar mobil – ci a început și propria rețea de fibră (inițial la Bruxelles) csimagazine.com. Citymesh avea experiență B2B și rețele private 4G, iar cu capitalul și expertiza Digi (renumit pentru prețuri ultra-reduse în România și alte piețe), aduc acum concurență reală. Impactul Digi: cele mai ieftine planuri mobile și de fibră văzute vreodată în Belgia csimagazine.com. Fibră lor este deocamdată limitată (câteva comune din Bruxelles, țintesc 2 mil. locuințe în 5 ani csimagazine.com), iar pentru mobil e nevoie de construcție de rețea (inițial posibil roaming pe o rețea existentă). Citymesh continuă să deservească clienți business (conectivitate pentru drone, IoT industrial, eoliene offshore etc). Pentru consumatori, Digi este brandul de urmărit – dacă vor crește, piața poate trece de la un triunghi la o veritabilă competiție în patru.
• Alți ISP și MVNO: Pe lângă giganți, există și operatori mai mici. EDPnet este un ISP independent ce oferă DSL și fibră (unde e posibil) pe linii Proximus la prețuri mai mici; a supraviețuit aproape unui faliment în 2022 (Proximus chiar a sprijinit-o financiar pentru a nu-și pierde clientul en-gros). Mobile Vikings este un MVNO (operator virtual) popular printre tineri; a fost achiziționat de Proximus în 2021, dar încă funcționează sub propriul brand. Mai există și unele inițiative regionale de fibră (de ex. Fastfiber sau utilități locale ce leagă parcuri industriale), dar cu acoperire redusă. Regulatorii s-au asigurat că operatorii alternativi au acces la rețele – de ex., acces wholesale pe fibră și cablu – deci există câțiva reselleri (precum Nextel sau Destiny în B2B). Totuși, ~95% din abonații de broadband sunt la Proximus, Telenet/VOO/Orange sau Scarlet. La mobil, Proximus, Orange, Telenet/Base domină, iar MVNO-urile dețin doar nișe.

În concluzie, Proximus, Telenet și Orange/VOO sunt principalii ISP pe fibră/cablu care acoperă aproape toată Belgia, iar Proximus, Orange, Telenet/Base și Digi sunt operatorii mobili. Competiția s-a bazat pe infrastructură (telco vs cablu). Acum, prin consolidare (Orange+VOO) și noii veniți (Digi), piața evoluează. Fiecare actor major are rolul său: Proximus mizează pe fibră, Telenet pe cablu (și treptat pe fibră), Orange integrează VOO pentru a concura direct, iar Digi/Citymesh aduc o concurență proaspătă. Pentru consumatori, înseamnă mai multă alegere și, sperăm, prețuri mai bune; pentru Belgia, accelerarea progresului spre rețele de mare performanță, la nivel național.

Inițiative guvernamentale și strategia pentru bandă largă

Guvernul belgian (atât la nivel federal, cât și regional) a fost proactiv în promovarea conectivității și incluziunii digitale, aliniindu-se la țintele UE privind banda largă. O piatră de temelie este planul „Digital Belgium” și strategiile afiliate (ex. Digital Wallonia), care stabilesc obiective pentru extinderea benzii largi și a rețelelor 5G. Mai jos sunt principalele inițiative și politici care modelează accesul la internet:

• Planul național pentru bandă largă & Ținte: Belgia aderă la țintele UE pentru Societatea Gigabit (100 Mbps upgradabil la 1 Gbps pentru toți până în 2025 și gigabit pentru toți până în 2030). Planul guvernamental pentru bandă largă (adesea numit „Breedbandplan”) coordonează eforturile pentru atingerea acestor obiective digital-strategy.ec.europa.eu. Deși mare parte din infrastructură este construită de operatori privați, statul stabilește cadrul și intervine acolo unde piața eșuează. Autoritățile federale din Belgia, prin BIPT și Biroul pentru Competențe în Bandă Largă, evaluează regulat acoperirea și identifică „zone albe” în care lipsește internetul de mare viteză digital-strategy.ec.europa.eu. Aceste hărți au ghidat investițiile publice, precum cei 41 de milioane € menționați anterior pentru banda largă rurală.
• Subvenții pentru banda largă rurală: Utilizând fonduri din Facilitatea europeană pentru redresare și reziliență, Belgia a alocat capital semnificativ pentru a îmbunătăți conectivitatea rurală. Investiția federală de 41 mil. € (pe anii următori) va finanța implementarea de fibră sau conexiuni wireless de mare viteză în zone considerate neprofitabile de operatori (ex. sate foarte slab populate) digital-strategy.ec.europa.eu. Aceasta se realizează adesea prin licitații sau parteneriate cu operatorii, asigurându-se că aceste regiuni nu rămân în urmă. În plus, regiunile vin cu completări: Flandra, dens cablată, are mai puține zone albe, dar Valonia a identificat comune rurale pentru modernizare. Comunitatea germanofonă din Estul Belgiei a primit 19,5 mil. € pentru extinderea FTTH în orașele mici și „zonele albe” digital-strategy.ec.europa.eu, un exemplu notabil de proiect public-privat în fibră optică (Proximus a format JV „Glasfaser Ostbelgien” pentru execuție proximus.com). Aceste eforturi vor ridica gradual acoperirea ultrarapidă rurală peste actualul 51%.
• Facilitarea implementării 5G: Lansarea 5G în Belgia a fost amânată parțial din cauza unor norme stricte regionale privind radiațiile (Bruxelles avea limite de emisii foarte scăzute, care efectiv blocau puterea completă 4G/5G). Guvernul a acționat pentru armonizarea și relaxarea acestor norme. Până în 2021–2022, toate cele trei regiuni (Flandra, Valonia, Bruxelles) au fost de acord să crească limitele de emisii EMF pentru a permite antene 5G fără încălcarea regulilor digital-strategy.ec.europa.eu. Acest lucru a fost crucial pentru 5G în zone aglomerate ca Bruxelles. Licitația de spectru din iunie 2022 a eliberat noi benzi (700 MHz, 3600 MHz, 1400 MHz) pentru 5G, inclusiv pentru noul jucător (Citymesh/Digi) budde.com.au. Guvernul a promovat de asemenea implementarea 5G de-a lungul coridoarelor de transport – o prioritate UE (5G neîntrerupt pe drumuri și căi ferate majore până în 2025). Operatorii se ocupă de implementare, dar strategia Belgiei include simplificarea proceselor de autorizare pentru site-uri de antene și posibil utilizarea infrastructurii publice (ex. stâlpi de iluminat) pentru celule mici. Un grup de lucru național 5G a fost creat pentru coordonare pe teme precum comunicarea privind sănătatea publică (pentru a liniști cetățenii cu privire la 5G). Prin depășirea barierelor reglementare, aceste inițiative au dus Belgia peste întârzierea 5G anterioară, acoperirea accelerând semnificativ.
• Reglementare și concurență: Institutul Belgian pentru Servicii Poștale și Telecomunicații (BIPT) aplică măsuri pro-concurențiale. A impus decuplarea rețelelor de cablu (Belgia fiind una dintre puținele țări ce a făcut asta), permițând Orange să ofere servicii pe rețelele Telenet/VOO budde.com.au. De asemenea, a introdus reglementarea accesului la fibră în 2021–2022, cerând ca Proximus (și JV-urile sale Fiberklaar/Unifiber) să ofere acces FTTH angro rivalilor la prețuri corecte depp.oecd.org bipt.be. Aceste politici urmăresc prevenirea controlului monopolist asupra rețelelor noi. Belgia a primit aprecieri pentru acest echilibru – concurență pe infrastructură unde e viabil, acces reglementat unde e necesar. Statul a supravegheat și acorduri pentru partajarea spectrului (ex. JV-ul „MWingz” pentru partajarea rețelei între Proximus și Orange pentru 5G a fost aprobat, deoarece crește eficiența fără să elimine concurența pe servicii proximus.com).
• Eforturi pentru incluziune digitală: Ratele mari de acces nu înseamnă mult dacă oamenii nu au mijloacele sau abilitățile de a folosi internetul. Belgia are mai multe programe de incluziune:
  • Tariful social pentru internet (după cum s-a discutat, 19€/lună) lansat în 2024 pentru a face banda largă accesibilă gospodăriilor cu venituri reduse proximus.com. Guvernul a extins eligibilitatea pentru acest tarif (ex. pentru persoane ce primesc anumite beneficii sociale), ceea ce a dublat aproximativ numărul gospodăriilor ce pot solicita telecompaper.com. Există o evaluare continuă pentru a asigura atractivitatea ofertei (se poate ajusta plafonul de date pentru a încuraja abonații telecompaper.com).
  • Granturi pentru PC-uri și dispozitive: Unele programe regionale oferă PC-uri sau tablete la preț redus pentru elevi sau grupuri defavorizate. De exemplu, Digital Wallonia a derulat inițiative pentru recondiționarea de laptopuri destinate elevilor cu venituri mici.
  • Alfabetizare digitală și abilități: Proiecte precum BeCentral (un campus digital la Gara Centrală din Bruxelles) și diverse programe de formare beneficiază de sprijin. Potrivit rapoartelor, peste 425.000 de elevi au fost instruiți în abilități digitale din 2017 prin aceste inițiative en.wikipedia.org. Guvernul colaborează cu ONG-uri și biblioteci pentru a oferi cursuri TIC de bază pentru seniori, migranți etc., pentru ca aceștia să poată utiliza în siguranță e-serviciile și internetul.
  • Wi-Fi public și acces comunitar: În cadrul programului UE WiFi4EU, zeci de municipalități belgiene au instalat hotspoturi Wi-Fi gratuite în spații publice. De asemenea, unele administrații locale (ex. în Gent, Charleroi) mențin Wi-Fi gratuit în centrele orașelor. Astfel chiar și cei fără abonament pot accesa servicii esențiale (ex. site-uri de locuri de muncă, portaluri guvernamentale) în spații publice.
• Coordonarea infrastructurii de bandă largă: Deoarece Belgia e stat federal, coordonarea este importantă. Au fost create portaluri precum KLIP (Flandra) și Osiris (Bruxelles) pentru utilități pentru a coordona lucrările civile, inclusiv implementarea fibrei, astfel încât drumurile să nu fie săpate repetat digital-strategy.ec.europa.eu digital-strategy.ec.europa.eu. Astfel de coordonare reduce costurile de implementare și accelerează extinderea prin partajarea infrastructurii (de exemplu, telecomunicațiile montează fibră odată cu lucrări la apă sau energie). Guvernul a implementat și o lege pentru a facilita accesul la conducte/stâlpi existenți (reflectând Directiva UE pentru reducerea costurilor la bandă largă) ce ajută operatorii ca Proximus și Telenet să refolosească conducte de canalizare sau să partajeze stâlpi utilitari pe trasee rurale, economisind timp și bani.
• Monitorizare și strategie viitoare: Guvernul monitorizează progresul folosind indicatorii DESI și rapoarte naționale. Observând că fibra rămânea în urmă, biroul premierului a convocat chiar discuții pentru a „accelera 5G și fibra în Belgia” în 2023 agoria.be, cu participarea grupului industrial Agoria. Recomandările au inclus eliminarea barierelor administrative și eventual stimulente pentru fibră în zone cu densitate scăzută. Până în 2024, Belgia era pe locul 6 în DESI (Indicele economiei și societății digitale), datorită forței în utilizarea conectivității, dar necesita îmbunătățiri la acoperirea 5G și FTTH dig.watch. Strategia guvernului este să nu construiască direct rețele (deoarece piața investește masiv acum), ci să creeze și să completeze: să creeze prin reglementare și politici de spectru favorabile, să completeze prin finanțare direcționată acolo unde piața nu ajunge. Pe viitor, Planul belgian de redresare menționează explicit transformarea digitală ca pilon, ceea ce înseamnă finanțare continuă pentru bandă largă, 5G în industrie și securitate cibernetică.

În concluzie, autoritățile belgiene sunt implicate activ pentru a asigura internet rapid și fiabil tuturor cetățenilor. Ele utilizează un mix de politici – investiție, reglementare și educație – pentru a maximiza extinderea privată, intervenind când este nevoie pentru a garanta universalitatea. Pe măsură ce 2025 se apropie, aceste inițiative au ajutat Belgia să recupereze decalajul la implementarea fibrei, să lanseze 5G la nivel național, să țină prețurile sub control și să stimuleze adopția digitală, asigurând astfel răspunsul la cerințele de conectivitate ale economiei și societății moderne.

Internet prin satelit în Belgia: disponibilitate, furnizori și cazuri de utilizare

Deși dimensiunea redusă a Belgiei și rețelele terestre excelente fac ca internetul prin satelit să nu fie alegerea principală, acesta rămâne totuși o parte importantă a peisajului de conectivitate în anumite scenarii. Iată o prezentare detaliată a situației actuale a internetului prin satelit în bandă largă din Belgia:

Disponibilitate & Furnizori: Toate marile servicii globale de internet prin satelit care acoperă Europa sunt disponibile în Belgia. Cel mai notabil este Starlink (constelația de sateliți LEO a SpaceX), care este operațională în Belgia din mijlocul anului 2021 worldpopulationreview.com. Clienții din orice zonă a Belgiei (cu vizibilitate clară la cer) pot comanda Starlink. Serviciul nu are probleme de localizare – este practic „plug and play” la nivel național. Starlink domină în prezent discuțiile despre internetul prin satelit datorită vitezelor mari și latenței scăzute. Pe lângă Starlink, furnizorii tradiționali de sateliți geostaționari (GEO) deservesc, de asemenea, Belgia: Viasat (care a achiziționat sistemul european KA-SAT de la Eutelsat) oferă abonamente de până la ~50–100 Mbps, iar SES Astra (prin serviciul ASTRA2Connect/FLYsat) avea oferte în jur de 20 Mbps. Există și Inmarsat/Global Xpress pentru nevoi de bandă largă mobilă. Totuși, aceste servicii GEO au o latență de peste 600 ms, ceea ce le face mult mai puțin atractive pentru utilizarea generală a internetului, acum că LEO este o opțiune.

Performanță: Performanța Starlink în Belgia este impresionantă – utilizatorii raportează adesea viteze de download de 100–200 Mbps și upload de 15–30 Mbps, cu o latență în intervalul de 30–50 ms. Acest lucru este confirmat de date: în T4 2024, latența mediană Starlink în Europa de Vest era printre cele mai mici în Belgia (~46 ms) ookla.com, datorită apropierii de stații terestre multiple și densității mari de sateliți. O astfel de latență este doar ~20 ms mai slabă decât banda largă pe fir – o îmbunătățire majoră față de vechiul internet satelitar. Vitezele Starlink au fluctuat pe măsură ce constelația a crescut; au existat rapoarte despre încetiniri în 2022 din cauza capacității, dar lansarea unor noi sateliți în 2024 a crescut din nou vitezele ookla.com. În general, utilizatorii Starlink din Belgia pot viziona video HD/4K, face videoconferințe și chiar juca (casual) fără probleme majore. Satelitul tradițional (Viasat etc.) are o latență mult mai mare (~0,6 s), ceea ce împiedică utilizarea în timp real, cum ar fi apelurile video sau gamingul online, deși este acceptabil pentru navigare pe web sau streaming cu buffering. Vitezele de download pe satelit GEO pot fi decente (ab. până la 50 Mbps), dar latența ridicată și adesea limitele stricte de trafic (de ex. 100 GB/lună) îl fac o soluție de ultimă instanță.

Cost: Internetul prin satelit a fost de asemenea relativ scump. Starlink în Belgia costă aproximativ 65 € pe lună pentru serviciul rezidențial standard (acest preț a fost redus în 2022 în multe țări europene pentru a stimula adopția). Costul inițial pentru kitul Starlink (antena + router) este ~450–500 €. Există și o opțiune de portabilitate pentru rulote/camper la un tarif lunar similar sau puțin mai mare. Furnizorii tradiționali precum Viasat oferă planuri ce pornesc de la 70–100 € pe lună pentru pachete cu trafic limitat (plus instalare/închiriere echipament). Astfel, satelitul este în general mai scump decât broadbandul terestru (unde cu 50–60 € ai trafic nelimitat pe fibră/cablu). Totuși, pentru cei fără alternative viabile, există disponibilitate de a plăti mai mult. În unele țări UE, guvernele subvenționează echipamentele pentru satelit în mediul rural – Belgia nu a avut nevoie de un astfel de program la scară largă, pentru că aproape toate zonele au deja DSL sau 4G. Unele cazuri individuale (ferme izolate etc.) pot beneficia de sprijin provincial, dar nu există o politică extinsă.

Cazuri de utilizare în Belgia: Cine folosește internet prin satelit într-o țară bine conectată? Există câteva scenarii:

• Gospodării rurale izolate: Un număr mic de locuințe din Ardeni sau alte zone izolate, prea departe pentru DSL de calitate și în afara ariei de acoperire a cablului, pot opta pentru Starlink, preferând acest lucru în locul unui DSL sub 10 Mbps. De exemplu, în mediul rural din Valonia există zone unde DSL nu depășește 5 Mbps; pentru aceștia, Starlink schimbă complet jocul, deși rămâne costisitor. Practic, aduce „adevăratul broadband” la fermă.
• Utilizatori mobili/marini: Belgia are mulți oameni care călătoresc în rulote sau bărci (coasta Mării Nordului fiind aproape). Portabilitatea Starlink este atractivă pentru nomazii digitali sau pentru dotarea iahturilor etc. Un camper belgian ce călătorește prin Europa poate folosi Starlink pentru internet off-grid. De asemenea, serviciul maritim Starlink a fost folosit pe nave din Marea Nordului, iar portul Anvers-Bruges a analizat Starlink pentru a îmbunătăți conectivitatea remorcherelor și platformelor offshore.
• Backup pentru afaceri: Anumite companii sau agenții guvernamentale cer redundanță (reziliență la căderea rețelelor terestre). O antenă Starlink poate servi ca legătură backup pentru locații critice. Datorită latenței decente, un failover de la fibră la Starlink permite, de exemplu, funcționarea VPN-urilor – lucru imposibil cu vechile conexiuni satelitare. Serviciile de urgență din Belgia (ex: protecția civilă) au testat Starlink pentru scenarii de dezastru cu infrastructură locală nefuncțională.
• Pasionați de tehnologie: Există o comunitate de entuziaști care au ales Starlink pur și simplu pentru că e tehnologie nouă. Belgenii, având venituri relativ ridicate, includ early adopters care îl aleg din curiozitate sau pentru flexibilitate (internet la reședință secundară etc.). Pe forumuri (de ex. Reddit r/belgium), unii au trecut la Starlink din cauza prețurilor duopolului sau a serviciului clienți perceput ca slab – un gen de protest + noutate. Totuși, din cauza costului, acest segment este minoritar.

Reglementare & perspective de viitor: Belgia a întâmpinat puține obstacole în autorizarea Starlink; BIPT a acordat rapid aprobarea, fără obiecții semnificative (spre deosebire de alte țări preocupate de interferențe). În viitor, alte constelații LEO sunt la orizont: Project Kuiper al Amazon vizează lansarea în Europa până în 2025–26, aducând competiție pentru Starlink. Constelația LEO securizată planificată de UE (IRIS²) ar putea juca un rol ulterior în deceniu, inițial probabil pentru uz guvernamental. Pentru consumatori, competiția ar însemna prețuri mai mici sau pachete mai bune. O provocare este că, odată ce fibra și 5G-ul vor acoperi aproape toți locuitorii până în 2030, nișa satelitului se va restrânge. Totuși, satelitul s-ar putea integra cu 5G (de exemplu, conectivitate directă către telefon pentru zone izolate sau pentru IoT). Belgia ar putea folosi astfel de tehnologii pentru, să spunem, agricultură de precizie sau pentru sprijinirea coridoarelor 5G transfrontaliere.

În concluzie, internetul prin satelit în Belgia este o mică dar semnificativă parte din ecuația conectivității – beneficiind în special acele persoane din afara rețelelor terestre excelente ale Belgiei sau cu nevoi de mobilitate. Prezența Starlink asigură că, chiar și într-o fermă din High Fens fără urmă de fibră, poți avea conexiune rapidă comparabilă cu broadbandul urban (la cost). Este un semn al vremurilor: nu trebuie să fii cu adevărat offline, nici măcar în Ardenii belgieni, dacă ai cer liber și o antenă alimentată la priză.

Tendințe și evoluții importante (2024–2025) și perspective de viitor

Intervalul 2024–2025 este unul dinamic pentru ecosistemul internetului belgian, marcat de modernizări rapide de infrastructură, tulburări de piață și evoluții ale nevoilor utilizatorilor. Iată câteva tendințe importante și ce ne arată acestea pentru viitor:

• Accelerare a fibrei: După ani de întârziere, Belgia traversează acum o explozie a fibrei. Creșterea de la ~17% acoperire fibră în 2022 la ~43% la începutul lui 2025 finance.yahoo.com este dramatică. Proximus, cu peste 2,3 milioane de locuințe racordate la fibră proximus.be, conectează locuințe la fiecare 15 secunde proximus.be. La sfârșitul lui 2025, aproximativ jumătate dintre toate locuințele belgiene vor fi pregătite pentru fibră, marcând momentul când fibra depășește DSL ca acoperire. Creșterea are loc nu doar în orașe mari, ci și în orașe medii. Reintegrarea Fiberklaar în Proximus (cumpărarea pachetului EQT în 2024) proximus.com ar putea eficientiza construcția în Flandra. Estimarea: până în 2030, fibra la domiciliu ar putea acoperi ~90% din Belgia, dacă ritmul actual continuă (Proximus + parteneri atingând 70% până în 2028, plus contribuția Telenet/Orange). Acest lucru va permite în cele din urmă eliminarea DSL (Proximus are în vedere perioada 2025–2030 pentru oprirea cuprului în zonele 100% fibră). Va pune și cablul sub presiune – Telenet ar trebui fie să adopte DOCSIS 4.0 (multi-gigabit pe coaxial), fie să construiască FTTH în zonele de lux. Pentru consumatori, mai multă fibră înseamnă viteze simetrice mari și oferte mai competitive (de ex. Orange poate folosi fibra Proximus în Flandra când e disponibilă, fiind o alternativă la cablul Telenet).
• Extinderea 5G și noi servicii: Până în 2025, rețelele 5G belgiene vor acoperi aproape toată țara. Proximus raporta 75% în T1 2025 finance.yahoo.com; până în 2026 este de așteptat acoperire de aproape 99% a populației, odată cu construirea ultimelor site-uri. Crește și capacitatea – banda de 3.6 GHz, inițial limitată, va fi folosită tot mai mult pe măsură ce apar noi antene și permisele 5G vechi (putere redusă) sunt înlocuite cu licențe complete. Apariția 5G deschide ușa pentru acces wireless fix (FWA) în zone fără fibră. Telenet o poate folosi pentru a acoperi ruralul, Proximus poate oferi FWA temporar în „zonele albe”. Totodată, rețelele 5G standalone (SA) sunt așteptate în 2024–25, aducând latență ultra-scăzută și network slicing, utile în industrie (porturi, fabrici, deja se pilotează 5G privat la Anvers etc.) și, poate, pentru gaming cloud sau AR/VR consum. Implicarea Belgiei în coridoare 5G paneuropene (pentru vehicule conectate pe autostrăzi) devine vizibilă – E40 și alte rute vor primi acoperire dedicată de 5G.
• Agitație pe piață – „Efectul Digi”: Intrarea Digi/Citymesh este, poate, cea mai mare noutate de pe piață. Lansându-se la final de 2024, impactul real va fi simțit în 2025 și ulterior, pe măsură ce extinde acoperirea. Prețurile ultra-reduse Digi (ex: 15 € pentru gigabit fibră csimagazine.com) pot declanșa un război al prețurilor sau oferte de retenție locală din partea incumbentilor. Proximus și Orange/VOO ar putea introduce noi mărci de discount sau promoții locale pentru a contracara Digi. Telenet/Liberty Global, deși nu concurențează tradițional pe preț, poate adăuga valoare altfel. În același timp, bundlingul convergent se va intensifica: toți cei patru operatori (Proximus, Telenet, Orange, Digi) oferă fix + mobil, deci fiecare vrea să ție clienții în multiplay. Proximus a lansat Flex, Telenet – pachete all-in-one cu streaming, Orange vinde VOO cable + mobil, Digi va oferi probabil mobil foarte ieftin la pachet (deja are €5 mobil, ceea ce ar putea fi bonus în bundle). Efectul net va fi benefic pentru consumatori prin prețuri mai mici sau valoare mai mare. Totuși, profitabilitatea incumbentilor va fi sub presiune, ceea ce ar putea duce la partajare de rețele, cost cutting sau, pe termen lung, la consolidări (fuzionarea între cei mari va fi intens reglementată și monitorizată).
• Consolidare și parteneriate: Am văzut achiziția VOO de către Orange, Liberty Global luând tot Telenet, parteneriate Proximus pentru JVs pe fibră. Pe viitor pot apărea mai multe colaborări: există (confirmate) discuții Proximus și Orange pentru parteneriat fibră în mediul rural telcotitans.com – poate printr-un JV sau acorduri de wholesale mutuale. Pe măsura modernizării rețelelor, vechile diviziuni dispar și ele: într-un viitor saturat de fibră, „cablul vs telco” nu mai contează, toți operează fibră; se poate ajunge la partaj de infrastructură (ex: NetCo de la Fluvius ar putea într-o zi să fuzioneze cu JV-uri Proximus pentru a evita suprapunerile). La mobil, colaborarea Citymesh–Digi se poate accentua (primul pe enterprise, Digi pe consum, dar partajând implementarea). Dacă Digi nu performează, ar putea fi cumpărat la un moment dat de un jucător mai mare – dar este doar speculație, momentan par concentrați pe creștere accelerată.
• Tendințe de comportament ale utilizatorilor: Traficul de internet crește anual în Belgia (creștere cu două cifre ca volum). Streaming-ul video (Netflix, YouTube, Disney+ etc.) domină traficul – ISPs belgieni raportează că peste 60% din traficul de downstream pe seară e streaming. Odată cu viteze mai mari, 4K/8K, gaming cloud și download-uri imense (patch-uri de joc, updates de OS), totul devine mai facil. Utilizatorul fix belgian consumă probabil sute de GB/lună (media ~250–300 GB, heavy users multi-TB). Cord-cutting – tot mai mulți clienți aleg doar internet sau internet+mobil, renunțând la TV tradițional (Telenet, Proximus); aceasta împinge ISPs spre pachete mai „slim” sau OTT TV (Proximus deja are TV app independent). Munca de acasă rămâne la cote mari după pandemie, ceea ce menține cererea pentru upload/latency de calitate – de aici creșterile de upload anunțate de Proximus pe fibră și upgrade-uri la cablu pentru upload. Până în 2025, routerele Wi-Fi 6/6E vor fi standard la ISPs (Proximus oferă Wi-Fi 6, Telenet – Wi-Fi 6 pods etc.), pentru a valorifica conexiunile gigabit până în casă.
• Tehnologii viitoare & perspective 2025+: Privind înainte, Belgia se pregătește pentru teste DOCSIS 4.0 pe cablu (permite 5 Gbps+ download și upload mult mai mare) – Telenet a anunțat teste pentru 2025–26 ca soluție tranzitorie înainte de full fiber. Fiber XGS-PON 10 Gbps este deja implementată la Proximus în noi construcții, chiar și 25 G-PON s-a testat (record mondial – 25 Gbps pe fibră în Antwerp, 2021) proximus.com proximus.com. Deci capabilitățile ultra-rapide există, rămâne doar disponibilitatea la scară largă. Am putea vedea oferte de 10 Gbps la utilizatorii casnici (Digi deja are plan de 10 Gbps cu 20 €, dar e limitat la puțini clienți), asta va forța Proximus să lanseze și un tier premium, cel puțin în orașe mari. Pe mobil, următorul pas este 5G Advanced și 6G pe termen lung (discuțiile pe 6G au început, cu orizont 2030). Prudența „istorică” a Belgiei la 5G s-ar putea transforma în entuziasm, universitățile și companiile locale activând în cercetare 6G.
• Provocări: În pofida tendințelor pozitive, rămân provocări: acoperirea rurală până la aproape 100% (ultimii % costă enorm), menținerea prețului broadband – Belgia nu vrea să rămână cu reputație de țară scumpă la internet. Studiul de prețuri internațional BIPT 2023 arată Belgia încă mai scumpă ca vecinii pe multe profile bipt.be; până în 2025/2026 ar trebui ca aceste comparații să se îmbunătățească, pe fondul concurenței. O problemă e cybersecurity – pe măsură ce rețeaua devine critică, Belgia investește în securizarea infrastructurii (ex: excluderea furnizorilor high-risk din nucleul 5G). În final, confidențialitatea datelor și neutralitatea internetului rămân atent monitorizate (Belgia are reputație bună la net neutrality, fără cazuri majore de throttle – doar politicile fair use pe mobil cu adevărat nelimitat după un anumit threshold).

În concluzie, perspectivele pentru internetul belgian în 2025 și mai departe sunt foarte promițătoare. Sintagma „boom de broadband” chiar se potrivește: fibra explodează, 5G-ul explodează, iar competiția este la cote maxime după ani de stagnare. Până la final de 2025, Belgia nu va mai fi pe ultimul loc la fibră în Europa – va urca rapid în clasamente, creșterile având de multe ori efect exponențial. Utilizatorii se pot aștepta la mai multă alegere: gigabit de la mai mulți, planuri noi, facturi ceva mai mici datorită Digi și altor concurenți. Până în 2030, Belgia își propune ca practic toți cetățenii să aibă conectivitate gigabit – fie fibră până în satele ardenilor, fie cablu next-gen în blocuri din Bruxelles, fie 5G pe ferme izolate. Țara este pe drumul cel bun să transforme ceea ce era considerat „codaș la fibră” într-un lider al conectivității digitale la nivel european. Adevărul surprinzător e că povestea accesului la internet din Belgia în 2025 este una a progresului rapid și a optimismului – poate cu o mică întârziere la start, dar acum în sprint final către țintele societății gigabit table.media, și asta cu o doză sănătoasă de competiție și inovație, spre beneficiul tuturor utilizatorilor de internet din Belgia.

Surse: La compilarea acestui raport au fost folosite rapoarte și date recente despre sectoarele de bandă largă și comunicații mobile din Belgia, inclusiv rapoartele privind conectivitatea ale Comisiei Europene point-topic.com point-topic.com, statistici naționale datareportal.com, analize de performanță Speedtest și OpenSignal ookla.com ookla.com, știri din publicații de telecomunicații csimagazine.com budde.com.au, și declarații oficiale de la operatori și reglementatori proximus.be proximus.com. Aceste surse sunt menționate pe tot parcursul textului pentru referință.