Wi-Fi, cabluri și cerul: Imaginea completă a accesului la internet în Bangladesh

Bangladesh a cunoscut o expansiune rapidă a accesului la internet în ultimul deceniu. În decembrie 2023, țara avea aproximativ 131 milioane de abonamente la internet, cu 7 milioane mai mult doar în acel an wicinternet.org. Marea majoritate sunt utilizatori de internet mobil (118,5 milioane), în timp ce aproximativ 12,9 milioane sunt abonați la broadband fix wicinternet.org. Acest lucru înseamnă că majoritatea oamenilor se conectează online prin rețele mobile, mult mai puțini folosind conexiuni de acasă sau fixe. Ca acoperire a populației, se estimează că 77–78 milioane de persoane (aproximativ 44–45% din populație) foloseau internetul la începutul anului 2025 datareportal.com. Această rată de penetrare reflectă o creștere semnificativă, însă încă mai mult de jumătate dintre bangladeșeni sunt offline. Tendința de creștere este pozitivă – ca referință, numărul utilizatorilor de internet s-a dublat de la 54 milioane în 2015 la peste 108 milioane în 2020 thefinancialexpress.com.bd – dar atingerea accesului universal rămâne un obiectiv în lucru.

În ansamblu, accesul la internet în Bangladesh este caracterizat de dependență puternică de broadband mobil, abonamente de date accesibile și o utilizare concentrată în zonele urbane. Deținerea și utilizarea telefoanelor mobile au crescut vertiginos sub inițiativa guvernului „Digital Bangladesh”, care a început în 2009. Pe atunci, doar aproximativ 20 de milioane de bangladeșeni aveau telefoane mobile; astăzi peste 120 de milioane folosesc telefoane mobile, crescând adoptarea internetului prin serviciile de date mobile netmission.asia. Impulsul guvernului pentru digitalizare și dezvoltare TIC a dus la crearea a 5.275 de centre digitale la nivel național (centre de servicii „one-stop”), care au oferit servicii digitale de peste 120 de milioane de ori cetățenilor și au înregistrat online zeci de milioane de nașteri netmission.asia. Aceste realizări ilustrează progresul țării în a aduce oamenii online. Totuși, provocările precum diferența urban-rural și calitatea serviciilor persistă, aspecte pe care le vom explora. În ansamblu, peisajul internetului din Bangladesh este unul de creștere rapidă și potențial mare, temperat de lacune în infrastructură și accesibilitate pe care factorii de decizie și actorii din industrie încearcă acum să le soluționeze.

Infrastructura Internetului: rețele mobile, fibră optică și broadband

Infrastructura internetului din Bangladesh se bazează pe trei piloni principali: rețele mobile răspândite, o coloană vertebrală din fibră optică în curs de dezvoltare și o rețea broadband (fixă) aflată în evoluție. Rețelele mobile sunt principalul mod de acces la internet pentru majoritatea bangladeșenilor, datorită celor patru mari operatori mobili ce oferă acoperire la nivel național. Grameenphone, Robi Axiata, Banglalink și Teletalk aveau împreună peste 190 de milioane de abonamente mobile la sfârșitul anului 2023 wicinternet.org – o cifră ce depășește populația (deoarece mulți utilizatori au mai multe SIM-uri). Acești operatori au construit rețele extinse 2G/3G/4G. Notabil, 4G LTE acoperă acum majoritatea populației (acoperind majoritatea zonelor urbane și semiurbane), iar chiar și serviciul 3G este disponibil în regiuni foarte îndepărtate. Practic, toți bangladeșenii sunt sub semnalul unei rețele mobile, fapt reflectat și în indicii globali unde Bangladesh se situează bine la acoperire a rețelelor mobile ficci.org.bd. Această acoperire largă a fost crucială pentru conectarea comunităților rurale prin broadband wireless.

Tabelul 1: Principalii operatori de rețea mobilă din Bangladesh (Abonați decembrie 2023) wicinternet.org

Operator mobil	Abonați (milioane)
Grameenphone (Telenor)	82,20
Robi Axiata (include Airtel)	58,67
Banglalink (Veon)	43,48
Teletalk (de stat)	6,46

Sursa: Datele Comisiei de Reglementare a Telecomunicațiilor din Bangladesh (BTRC) wicinternet.org. (Abonații includ cartele SIM active; mulți utilizatori au mai multe abonamente.)

Alături de rețeaua radio mobilă, Bangladesh a investit în rețeaua de transmisie din fibră optică, ce constituie coloana vertebrală atât pentru backhaul-ul mobil cât și pentru broadband-ul fix. De la introducerea licențelor Nationwide Telecommunication Transmission Network (NTTN) în 2009, țara a dezvoltat o rețea extensivă de fibră. La mijlocul lui 2023, Bangladesh dispunea de aproximativ 153.400 km de cablu din fibră optică instalat (aproximativ 80.600 km suprateran și 72.800 km subteran) ficci.org.bd. Această coloană vertebrală din fibră conectează toate cele 64 de centre de district și multe upazila-uri (sub-districte), permițând legături de date de mare capacitate în toată țara. Totuși, calitatea rețelei rămâne o problemă – peste jumătate din cablurile de fibră existente sunt considerate substandard sau nu sunt „de calitate telecom”, ceea ce limitează calitatea serviciilor de date 4G/5G în anumite zone ficci.org.bd. O mare parte din fibră a fost instalată aerian (suspendată pe stâlpi) și este susceptibilă la tăieri, intemperii și latență ridicată, în timp ce fibra subterană se extinde, dar încă insuficient. Guvernul recunoaște această slăbiciune; sunt în desfășurare proiecte de modernizare și extindere a rețelelor de fibră. De exemplu, un proiect național aprobat în 2022 extinde 3.144 km de fibră subterană nouă și modernizează echipamentele de transmisie, cu scopul de a ajunge la o capacitate de date de 100 Gbps în fiecare upazila până în 2024 dhakatribune.com dhakatribune.com. Aceste îmbunătățiri vizează consolidarea backhaul-ului pentru viitoarele servicii 5G și fibră până la domiciliu, asigurând că infrastructura poate suporta cererea tot mai mare de trafic.

Pe plan internațional, Bangladesh este conectat la internetul global prin mai multe cabluuri submarine din fibră optică. Primul cablu submarin al țării (SEA-ME-WE 4) a devenit operațional în 2005 și al doilea (SEA-ME-WE 5) în 2017 dhakatribune.com. Împreună, acestea oferă o capacitate de bandă de aproximativ 2.600 Gbps (din 2020) pentru tranzit internațional al internetului dhakatribune.com. Utilizarea de către Bangladesh a benzii internaționale a crescut rapid – de la doar 300 Gbps în 2016 la aproximativ 1.600 Gbps în 2020 dhakatribune.com, și continuă să crească pe măsură ce utilizarea 4G se extinde. Pentru a răspunde cererii viitoare, un al treilea cablu submarin (SEA-ME-WE 6) este în curs de instalare și este așteptat să fie operațional până în 2024. Acest nou cablu va adăuga o capacitate enormă de 7.200 Gbps (7,2 Tbps), sporind banda totală internațională a Bangladeshului și oferind redundanță dhakatribune.com. Cablu SEA-ME-WE 6 va lega Bangladeshul direct de Singapore și Franța (printre alte puncte de aterizare), ajutând la asigurarea unei conectivități mai rapide și mai fiabile către huburi globale de internet dhakatribune.com. Pe lângă aceste cabluri de consorțiu, sectorul privat se implică – de exemplu, companiile regionale dezvoltă prima conexiune din Bangladesh de cablu submarin deținut de sectorul privat către Singapore consultancy.asia. Creșterea benzii internaționale ar trebui să determine viteze și stabilitate mai bune pentru utilizatori, precum și posibilitatea ca Bangladeshul să exporte bandă în țările vecine (Bangladesh furnizează deja bandă de internet către nord-estul Indiei și există planuri pentru a deservi Bhutan și altele) dhakatribune.com.

Acces la internet broadband (fix) în Bangladesh este încă în curs de dezvoltare comparativ cu segmentul mobil. Rețeaua fixă broadband este formată din mii de furnizori de servicii Internet (ISP) – de la operatori naționali la mici furnizori locali de internet prin cablu. Acești ISP livrează de obicei internet către case și afaceri prin fibră optică sau linii de cablu (în zonele urbane) sau prin radiouri wireless. Compania de stat Bangladesh Telecommunications Company Limited (BTCL) furnizează, de asemenea, internet broadband ADSL/fibră în anumite zone, însă piața este dominată de ISP-urile private. La sfârșitul anului 2023, Bangladesh înregistra aproximativ 12,9 milioane de abonamente broadband fixe wicinternet.org, ceea ce implică faptul că aproximativ 7% din populație dispune de o conexiune broadband cu fir/fără fir acasă. Aceasta reprezintă o penetrare redusă la nivel de gospodărie, reflectând concentrarea broadbandului în mediul urban – fiind disponibil în principal în orașe și localități mari. În ultimii ani, conectivitatea fiber-to-the-home (FTTH) a crescut în orașe precum Dhaka și Chittagong, ISP-urile oferind pachete accesibile (de exemplu, 20–50 Mbps pentru aproximativ 800–1500 Tk, adică 8–15 USD pe lună). Piața broadband a devenit extrem de competitivă, ceea ce a dus la scăderea prețurilor și îmbunătățirea calității. Remarcabil, odată cu expansiunea rapidă, chiar și operatorii mobili intră pe arena broadbandului fix: în 2023–24, toți cei trei operatori mobili privați (Grameenphone, Banglalink și Robi) au lansat servicii de Fixed Wireless Access (FWA) ce oferă conexiuni Wi-Fi de acasă prin rețele 4G/5G thedailystar.net thedailystar.net. De exemplu, noul serviciu „GPFi” de la Grameenphone și serviciul de router wireless Banglalink permit clienților o conexiune de internet nelimitată acasă fără cablu fizic – practic folosind rețeaua mobilă pentru a furniza broadband. Reglementările au fost actualizate pentru a permite aceste servicii thedailystar.net, iar această tendință sporește competiția între ISP-urile clasice și operatorii de telefonie mobilă pe segmentul internetului casnic thedailystar.net. Infrastructura broadband este astfel un mix de cabluri de fibră, Wi-Fi și tehnologie celulară, toate urmărind să aducă internet mai rapid consumatorilor. La mijlocul anului 2024, piața broadband era evaluată la aproximativ 8.000 crore Tk (~800 milioane USD) și creștea rapid thedailystar.net, indicând o cerere puternică pentru conexiuni de mare viteză dincolo de telefoanele mobile.

În concluzie, infrastructura de internet a Bangladeshului avansează pe mai multe planuri. Rețeaua mobilă rămâne coloana vertebrală a conectivității (cu 4G larg răspândit și 5G la orizont), rețeaua de fibră optică se extinde pentru a susține capacități mai mari, iar sectorul ISP broadband înflorește, în special în centrele urbane. Continuarea investițiilor în calitatea fibrei, infrastructura pentru turnuri și banda internațională sunt critice pentru îmbunătățirea serviciilor. Guvernul și sectorul privat sunt ambele active în acest domeniu, punând bazele (la propriu, în cazul fibrei) pentru următoarea generație de servicii digitale.

Urban vs. Rural: Disponibilitate și Penetrare

În ciuda progreselor în extinderea rețelei, există în continuare o prăpastie digitală semnificativă între Bangladeshul urban și cel rural. Accesul și utilizarea internetului sunt mult mai frecvente în orașe decât în mediul rural. Conform unui sondaj realizat de Bangladesh Bureau of Statistics (BBS) în 2024, doar 36,5% dintre persoanele din mediul rural au declarat că folosesc internetul, comparativ cu 71,4% în mediul urban dhakatribune.com. Cu alte cuvinte, locuitorii urbani sunt de aproximativ două ori mai susceptibili să fie online decât cei rurali. Această discrepanță subliniază faptul că disponibilitatea și penetrarea serviciilor de internet în comunitățile rurale rămân mult în urmă.

Mai mulți factori alimentează această diferență urban-rural. Infrastructura este o problemă majoră – zonele rurale nu au aceeași densitate de turnuri de telecomunicații, conexiuni cu fibră optică și electricitate fiabilă precum orașele. Deși acoperirea rețelei mobile ajunge în regiunile rurale, calitatea serviciului (de ex. puterea semnalului 4G și lățimea de bandă) poate fi inferioară în satele izolate, iar multe sate se bazează încă pe conexiuni lente 2G/3G. În plus, mult mai puține gospodării rurale au conexiuni broadband sau Wi-Fi, deoarece ISP-urile au extins lent fibra/cablul în zonele slab populate, costisitoare de deservit. Alfabetizarea digitală scăzută și veniturile mici contribuie de asemenea dhakatribune.com. Experții remarcă faptul că mulți bangladezi rurali au o conștientizare sau abilități limitate de utilizare a internetului, iar unii care ar putea beneficia nu-și permit dispozitive sau abonamente de date. Sărăcia este mai ridicată în districtele rurale, ceea ce face ca și datele relativ ieftine din Bangladesh să fie o povară pentru familiile cu venituri mici. Aceste bariere economice și educaționale înseamnă că, chiar și unde există acoperire de rețea, adoptarea internetului rămâne scăzută.

Consecințele acestei prăpastii sunt evidente – comunitățile rurale au acces redus la informații online, conținut educațional, e-commerce și servicii guvernamentale electronice, ceea ce poate agrava inegalitățile socio-economice. Guvernul a recunoscut această provocare și a lansat inițiative pentru a micșora diferența de conectivitate urban-rurală. Un program emblematic este inițiativa „Satul meu – Orașul meu”, care urmărește aducerea tuturor zonelor rurale pe rețele de mare viteză și furnizarea în sate a serviciilor specifice mediului urban a4ai.org. În cadrul acestei viziuni, sute de Centre Digitale Unionale (UDC) au fost înființate la nivel de consiliu unional (guvernare locală), oferind locuitorilor acces la servicii legate de internet precum telemedicină, plăți digitale și înregistrări la examene. Guvernul, prin Fondul de Obligație Socială al autorității de reglementare, finanțează, de asemenea, proiecte de infrastructură destinate zonelor neacoperite. De exemplu, un proiect din 2022 în valoare de 2.026 crore Tk a fost dedicat conectării regiunilor haor (zone umede), insulelor și zonelor muntoase „private de facilități de telecomunicații” thedailystar.net. Acest proiect ambițios include instalarea de fibră în upazilele îndepărtate, construirea de turnuri celulare prin Teletalk în zone greu accesibile și chiar implementarea conectivității prin satelitul propriu al Bangladeshului acolo unde rețelele terestre nu sunt fezabile thedailystar.net thedailystar.net. Remarcabil, Bangabandhu Satellite-1 (primul satelit de comunicații al țării) este folosit pentru a conecta insulele și „chars”-urile izolate la internet broadband, ca parte a acestui efort thedailystar.net.

Aceste eforturi îmbunătățesc treptat conectivitatea rurală. Datele din sondajul BBS menționat mai sus arată că peste o treime dintre locuitorii rurali sunt acum online, ceea ce reprezintă o creștere substanțială față de anii anteriori (de exemplu, în urmă cu un deceniu folosirea internetului rural era la nivelul adolescenței procentuale). Totuși, decalajul față de mediul urban rămâne mare. Infrastructura limitată, alfabetizarea digitală scăzută și constrângerile economice din mediul rural reprezintă obstacole persistente pe care Bangladesh trebuie să le depășească pentru a atinge cu adevărat incluziunea digitală dhakatribune.com. Factorii de decizie subliniază că reducerea acestei prăpastii digitale este esențială pentru dezvoltarea echitabilă – pentru ca locuitorii satelor să poată accesa telemedicină, educație la distanță și informații despre piață, la fel ca cei din orașe. În concluzie, disponibilitatea internetului în Bangladesh este mult mai mare în orașe decât în sate, însă programele țintite și noile tehnologii (precum broadbandul prin satelit și 5G) oferă speranța de a reduce acest decalaj în anii următori.

Furnizori principali de servicii și operatori de telefonie mobilă

Accesul la internet în Bangladesh este furnizat de un mix de operatori telecom și furnizori de servicii Internet, fiecare având roluri distincte. În zona mobilă, patru operatori domină, în timp ce pe segmentul broadband fix sute de ISP concurează (niciun ISP neavând dominanță națională similară cu operatorii telecom).

Operatorii de rețele mobile (MNO): „Cei patru mari” operatori mobili sunt Grameenphone (GP), Robi Axiata, Banglalink și Teletalk. Grameenphone – o subsidiară a Telenor din Norvegia – este cel mai mare cu peste 82 de milioane de abonați wicinternet.org și este cunoscut pentru cea mai largă acoperire. Robi Axiata (parte din Axiata Group din Malaezia, care s-a unit cu Airtel Bangladesh în 2016) este al doilea, cu aproximativ 59 de milioane de abonați wicinternet.org. Banglalink (deținut de VEON) urmează cu circa 43 de milioane de utilizatori, iar Teletalk (operatorul de stat) are aproximativ 6,5 milioane wicinternet.org. Împreună, acești operatori au atins aproape 100% acoperire a populației cu servicii de voce/SMS de bază și rețele de date 3G/4G extinse. Numai Grameenphone raportează acoperirea a peste 99% din populație cu rețeaua sa. Cei trei operatori privați sunt sprijiniți de investitori străini și vin cu investiții și expertiză tehnică semnificative, în timp ce Teletalk, deși mult mai mic, conduce adesea proiectele inițiate de guvern (de exemplu, Teletalk a fost primul care a testat serviciul 5G). Concurența dintre aceste companii este intensă, mai ales pentru clienții de internet mobil. Această rivalitate a dus la scăderea prețurilor pentru date și la modernizări continue ale rețelelor.

În ceea ce privește serviciile, toți operatorii oferă 2G (voce, date EDGE), 3G și 4G LTE. 4G, lansat în 2018, este acum standardul pentru date în orașe și localități; până în 2023, toți cei patru operatori instalaseră mii de site-uri 4G. Calitatea apelurilor și a datelor variază în funcție de operator și locație – de exemplu, Banglalink a fost recent evaluat ca având cel mai rapid internet mobil din Bangladesh, 89% dintre probele testate obținând cel puțin 5 Mbps la descărcare newagebd.net. Grameenphone, renumit pentru acoperire, oferă viteze puțin mai mici, dar cu mai multă consistență în zonele îndepărtate. Robi (inclusiv brandul Airtel) se situează undeva la mijloc. Teletalk, din cauza spectrului și finanțării limitate, rămâne în urmă la acoperire și viteze, servind în principal ca rețea de rezervă sau furnizor de nișă (este popular pentru anumite pachete destinate angajaților guvernamentali și în câteva zone rurale unde are proiecte proprii).

Furnizorii de internet fix și bandă largă prezintă o situație complet diferită. Bangladesh nu are un fost monopol de stat în serviciile de internet (BTCL, succesorul companiei telefonice de stat, oferă unele conexiuni DSL/fibră, dar joacă un rol minor). În schimb, sute de ISP-uri private operează în întreaga țară. Multe dintre acestea sunt afaceri mici ce deservesc un singur oraș sau cartier, adesea trăgând fibră sau cablu direct până la case. Există însă și câțiva furnizori mai mari cu acoperire extinsă. De exemplu, Link3, membri ai Asociației ISP precum AmberIT, DigiNet, BDCOM, ADN și alții au construit rețele în mai multe orașe și localități. BDCOM este în special printre cei mai mari și operează o rețea extinsă la nivel național, furnizând chiar transport de date („backhaul”) pentru ISP-uri mai mici businessinspection.com.bd. Aceste ISP-uri sunt de obicei interconectate cu internetul global printr-o mână de Gateway-uri Internaționale de Internet (IIG) licențiate de guvern, și deseori închiriază capacitate de fibră de la companii NTTN sau de pe infrastructura de fibră a companiilor de electricitate/căi ferate.

Deoarece piața de internet fix este fragmentată, nu există un singur lider la nivel de “cotă de piață” comparabil cu sectorul mobil. În schimb, diferiți furnizori conduc în diferite localități. De exemplu, în orașul Dhaka, câțiva ISP-uri dețin majoritatea utilizatorilor rezidențiali, în timp ce în Chittagong sau Sylhet, liderii pot fi alte companii. Pachetele de bandă largă oferite sunt foarte accesibile după standarde internaționale: un utilizator casnic tipic poate obține 10 Mbps nelimitat pentru aprox. Tk 600 ($6) sau 20–30 Mbps pentru Tk 800–1200 ($8–12) pe lună, de la numeroși furnizori. Adesea aceste pachete includ caching local sau conexiune BDIX (exchange domestic) la viteze chiar mai mari pentru conținut din Bangladesh. Acest lucru a stimulat un ecosistem local de internet foarte dinamic – utilizatorii consumă intens YouTube, Facebook și servicii de streaming autohtone, iar centrele de date locale stochează temporar (cache) conținut popular pentru a reduce traficul internațional.

O evoluție interesantă este convergența dintre operatorii mobili și internetul fix. După cum am menționat anterior, companiile de telefonie mobilă lansează servicii de internet rezidențial folosind rețelele lor celulare (FWA). La jumătatea lui 2024, Grameenphone, Banglalink și Robi au început fiecare proiecte pilot de bandă largă wireless. Pachetele “GPFi Unlimited” de la Grameenphone și routerul de la Banglalink permit unei gospodării să aibă internet de mare viteză printr-un modem 4G special, fără a aștepta instalarea fibrei optice thedailystar.net thedailystar.net. Robi introduce un serviciu similar. Aceste oferte estompează granița dintre serviciile mobile tradiționale și cele ale ISP-urilor – companiile de telecom folosesc avantajul spectrului masiv și al rețelelor pentru a obține o cotă din piața de bandă largă. Observatorii industriei se așteaptă la o concurență acerbă ca urmare, ceea ce foarte probabil va reduce în continuare prețurile și va forța ISP-urile să îmbunătățească calitatea thedailystar.net. Din perspectiva consumatorului, aceasta este o tendință binevenită: clienții, în special cei din orașele și localitățile de rang doi, vor avea mai multe opțiuni pentru internetul de acasă (dacă zona nu beneficiază de acoperire bună ISP, o soluție wireless de la o companie mobilă ar putea acoperi acest gol).

În concluzie, Grameenphone, Robi, Banglalink și Teletalk sunt actorii cheie pentru internetul mobil, în timp ce niciun ISP nu domină piața de bandă largă – sectorul este deservit de o varietate competitivă de furnizori. Toți acești actori, mari și mici, contribuie la conectivitatea Bangladeshului. Există și colaborare (de exemplu, ISP-urile folosesc deseori infrastructura operatorilor mobili pentru legătura wireless de “ultimă milă”, iar operatorii mobili închiriază fibră de la companii NTTN). Ecosistemul este dinamic, limitele dintre internetul mobil și cel fix se suprapun din ce în ce mai mult pe măsură ce tehnologia evoluează.

Prețul Internetului și Viteza

O caracteristică distinctivă a peisajului de internet din Bangladesh este accesibilitatea datelor. Internetul mobil, în special, este printre cele mai ieftine din lume. Conform unui studiu global privind prețurile datelor (raportul Cable.co.uk din 2022), Bangladesh s-a clasat pe locul 12 la nivel global privind accesibilitatea datelor mobile dhakatribune.com. Costul mediu al 1 GB de date mobile în Bangladesh era de aproximativ $0,32 (Tk 33) în 2022 dhakatribune.com. Pentru comparație, același studiu arăta că India era la $0,17 per GB (locul 5), Nepal $0,21 (locul 10), Sri Lanka $0,25 (locul 11) și Pakistan $0,29 (locul 13) dhakatribune.com – Asia de Sud oferă, în general, date foarte ieftine după standarde globale. Acest preț scăzut înseamnă că până și utilizatorii cu venituri mici își pot permite pachete de internet de bază (de ex. pachete sociale lunare de un dolar sau mai puțin). Motivul din spatele prețurilor mici este concurența intensă și dependența masivă de internetul mobil. Cu peste o sută de milioane de utilizatori și mai mulți operatori în competiție pentru cotă de piață, pachetele de date au devenit un produs de volum mare, dar cu marjă mică. În plus, din cauza lipsei de bandă largă fixă, datele mobile sunt modalitatea principală de acces la internet pentru majoritatea populației, rezultând un “market saturat” care menține prețurile scăzute dhakatribune.com. Practic, Bangladesh (ca și India) a exploatat economia de scară și piețele competitive pentru a se asigura că prețul per GB de internet este foarte mic, ceea ce ajută la reducerea diviziunii digitale.

Totuși, partea mai puțin bună a fost, istoric, că prețul scăzut a venit cu viteză relativ mică și calitate scăzută. Vitezele medii de internet din Bangladesh – atât mobile, cât și fixe – au fost tradițional sub media globală. În 2022, de exemplu, Bangladesh s-a clasat pe locul 125 din 139 de țări în privința vitezei datelor mobile, cu o viteză medie de descărcare de aproximativ 11,7 Mbps dhakatribune.com. La acel moment, era în urma vecinilor precum Nepal, Pakistan, Sri Lanka și India, care (surprinzător, poate) se situau toți în jurul locurilor 115–118 pe acel index al vitezei dhakatribune.com. Veștile bune sunt că vitezele din Bangladesh au crescut semnificativ în ultimii ani. Odată cu extinderea rețelelor 4G și îmbunătățirea infrastructurii de backhaul pe fibră, vitezele broadband mobil au crescut. Până la finalul lui 2024, Bangladesh urcase pe locul 88 la nivel global în Speedtest Global Index de la Ookla pentru internet mobil newagebd.net. Viteza medie de download pe mobil ajunsese la 28,26 Mbps în noiembrie 2024, față de 27,5 Mbps cu o lună înainte newagebd.net. Deși 28 Mbps nu este extraordinar de mult, reprezintă un progres clar și a ajutat Bangladeshul să depășească anumiți vecini regionali la capitolul viteză. (De exemplu, Pakistan era pe locul 97, iar Sri Lanka pe 100 în același index din noiembrie 2024, având viteze ceva mai mici decât Bangladeshul newagebd.net.) India, trebuie menționat, a avansat foarte mult la viteza mobilă – odată cu implementarea 5G, India avea o viteză medie la download mobil de aproximativ 100,8 Mbps (locul 25) la nivel mondial newagebd.net. Deci Bangladeshul are încă un decalaj față de India și alte piețe avansate, dar recuperează pas cu pas poziția mediană globală.

Pe partea de internet fix, vitezele au evoluat și aici. Multe locuințe urbane beneficiază acum de conexiuni de fibră sau cablu cu zeci de Mbps. Potrivit Speedtest Index, viteza mediană pe broadband fix în Bangladesh în noiembrie 2024 era de aproximativ 48,9 Mbps newagebd.net. Țara era pe locul 99 din 155 în ceea ce privește viteza broadband-ului fix, urcând de pe locul 101 newagebd.net. Să atingi ~50 Mbps plasează internetul fix al Bangladeshului într-o poziție bună la nivel internațional – nu de vârf, dar aproximativ la nivelul medianei globale. Situația broadband-ului fix la vecini diferă: India are o viteză medie mai mare (peste 60 Mbps en.wikipedia.org), Nepalul surprinzător are peste 70 Mbps datorită extinderii rapide a rețelelor pe fibră en.wikipedia.org, în timp ce Sri Lanka este mai jos (mulți sri-lankezi folosesc mai mult mobilul, iar media fixului era în jur de 23 Mbps) en.wikipedia.org. Progresul constant al Bangladeshului vine din extinderea fibrei optice în “ultimul kilometru” și o lățime de bandă internațională mai bună. Totuși, în mediul rural, banda largă fixă e rară sau absentă, astfel încât acei utilizatori au acces doar la internet mobil, care poate fi mai lent decât Wi-Fi-ul urban.

Este demn de menționat și factorii de consistență și calitate. Deși vitezele medii sunt cele menționate, mulți utilizatori experimentează variații. Conceptul de „calitate a internetului broadband” include latența, uptime-ul etc. Rețelele din Bangladesh se confruntă cu provocări precum penele de curent (load-shedding) care pot întrerupe conectivitatea – dacă turnurile de telefonie mobilă rămân fără curent mult timp, internetul mobil dispare, iar dacă ISP-urile nu au generatoare de rezervă, internetul de acasă nu mai funcționează. Acestea afectează percepția calității mai mult decât viteza brută uneori. Internetul prin satelit (discutat mai târziu) este văzut ca o modalitate de a atenua astfel de probleme, oferind redundanță thedailystar.net.În ceea ce privește prețurile pentru broadband, așa cum s-a menționat, costul este mai mare decât la internetul mobil în termeni absoluți, dar totuși relativ accesibil. O linie de broadband acasă cu viteză de 20–25 Mbps nelimitat poate costa aproximativ 1000 Tk (~10$) pe lună, ceea ce este rezonabil pentru gospodăriile din clasa de mijloc din orașe. Guvernul monitorizează și intervine în stabilirea prețurilor broadbandului pentru a le menține prietenoase cu consumatorii. În 2021, autoritatea de reglementare a introdus ghiduri pentru prețuri unitare la nivel național (inițiativa „O Țară, Un Tarif”), standardizând pachetele (de ex. 5 Mbps, 10 Mbps, 20 Mbps) la puncte de preț fixe pentru a preveni suprataxarea din afara marilor orașe. Deși nu sunt aplicate strict, acestea au semnalat un impuls pentru tarife mai mici la broadband. Drept urmare, mărturii anecdotice sugerează că rata de abonare la broadband a crescut pe măsură ce costurile scad și vitezele cresc.Pe scurt, Bangladesh oferă internet la un cost extrem de redus per GB, permițând o utilizare largă, în special prin date mobile. Vitezele care odinioară erau foarte scăzute s-au îmbunătățit la niveluri moderate, deși există încă loc de creștere pentru a atinge standardele globale. Combinația dintre costul scăzut și viteza în continuă îmbunătățire este un semnal pozitiv pentru viitor: utilizatorii vor putea face mai multe online (streaming, apeluri video, e-learning) fără costuri prohibitive. Factorii de decizie politică subliniază în continuare că internetul trebuie să rămână accesibil pentru a realiza viziunea Digital Bangladesh, iar concurența de pe piață a susținut până acum acest obiectiv.

Politici guvernamentale, reglementări și inițiative de dezvoltare digitală

Guvernul din Bangladesh a fost un actor-cheie în extinderea accesului la internet și promovarea serviciilor digitale. Sub umbrela „Digital Bangladesh”, acesta a lansat în 2009 o strategie cuprinzătoare pentru transformarea țării prin tehnologie. Această viziune, promovată de guvernul prim-ministrului Sheikh Hasina, se baza pe patru piloni: Dezvoltarea Resurselor Umane, Administrație Digitală, Conectivitate & Infrastructură și Promovarea Industriei ITC netmission.asia. În ultimul deceniu, numeroase politici, proiecte și reglementări au decurs din această viziune.Inițiativa Digital Bangladesh (2009–2021): Anunțată pentru prima dată în 2008 ca manifest electoral, Digital Bangladesh și-a propus să reduca diviziunea digitală și să împuternicească cetățenii prin ITC netmission.asia. Guvernul a făcut din digitalizare o prioritate politică, ceea ce a dus la dezvoltarea accelerată a infrastructurii ITC și a guvernării electronice. Până la sfârșitul anului 2021 (an simbolic pentru Digital Bangladesh), țara a atins multe ținte: majoritatea serviciilor guvernamentale au devenit parțial sau complet digitale, penetrarea internetului și a telefoniei mobile a crescut exponențial, iar exporturile ITC (precum serviciile software) au crescut substanțial netmission.asia. Pentru a facilita acest lucru, guvernul a înființat mii de Centre Digitale la nivel de comune și municipalități, aducând servicii precum acte funciare, înregistrare nașteri, telemedicină și acordarea de licențe aproape de cetățeni prin platforme online. Peste „120 milioane servicii” au fost oferite prin aceste centre până în urmă cu câțiva ani netmission.asia. Inițiativa Digital Bangladesh este, în general, considerată un succes de politici publice, făcând din conexiuni și tehnologie instrumente esențiale ale dezvoltării. Aceasta s-a bucurat de coordonare la nivel înalt prin programul Access to Information (a2i) sub administrația Primului Ministru, care a pilotat inovații precum serviciile financiare mobile și sălile de clasă digitale. Guvernul a adoptat și politici de suport – de exemplu, a redus taxele de import la telefoane inteligente, a creat parcuri de înaltă tehnologie pentru companii IT și a instituit o Politică Națională pentru Broadband (2009) ce a stabilit ținte pentru conectivitate la nivel național a4ai.org a4ai.org. (Oficialii au remarcat că politica din 2009 privind broadbandul necesită acum o actualizare pentru a include tehnologii noi și obiective mai ambițioase de penetrare a4ai.org a4ai.org.)Pentru a continua acest avânt, guvernul a prezentat următoarea etapă: „Smart Bangladesh 2041.” După ce a atins în mare măsură obiectivul Digital Bangladesh până în 2021, partidul de guvernământ Awami League a pledat în alegerile din 2024 pentru transformarea Bangladeshului într-o țară „Smart” până în 2041 netmission.asia netmission.asia. Smart Bangladesh pune accent pe tehnologii avansate și sisteme inteligente – cei patru piloni sunt Smart Citizen, Smart Government, Smart Economy, și Smart Society netmission.asia. Acest lucru presupune un viitor cu conectivitate 5G/6G, integrare IoT (Internet of Things) în infrastructură, economie fără numerar, servicii bazate pe AI și inovație high-tech care generează creștere. Guvernul deja a început inițiative sub această viziune, precum implementarea ID-urilor naționale inteligente, planificarea de orașe inteligente și întărirea cadrului pentru securitate cibernetică și guvernanță a datelor. „Smart Bangladesh” este, practic, foaia de parcurs pentru dezvoltarea digitală a țării în următoarele două decenii, preluând de unde a lăsat Digital Bangladesh.În ceea ce privește reglementarea și guvernanța internetului, Bangladesh Telecommunication Regulatory Commission (BTRC) este organismul central. BTRC acordă licențe (pentru ISP-uri, operatori mobili, IIG-uri etc.), alocă spectru și monitorizează calitatea serviciilor. BTRC a jucat un rol pivotant în deschiderea sectorului – de exemplu, a organizat licitații la timp pentru spectrul 3G și 4G (în 2013 și 2018 respectiv) și pregătește recent alocarea spectrului 5G. La sfârșitul anului 2023, BTRC a elaborat și ghiduri pentru adoptarea serviciilor de internet prin sateliți non-geostaționari (NGSO) (precum Starlink), demonstrând deschidere la nivel de reglementare față de tehnologii noi jagonews24.com. În același timp, guvernul a adoptat uneori o abordare strictă privind conținutul și utilizarea internetului. Legi precum Digital Security Act (acum Cyber Security Act 2023) au fost criticate pentru prevederi care pot restrânge libertatea de exprimare online și pot impune restricții de conținut, teoretic din motive de securitate națională și combatere a pornografiei netmission.asia. Guvernul apără astfel de măsuri ca fiind necesare pentru un mediu digital sigur, deși societatea civilă solicită un echilibru pentru a nu împiedica inovația sau accesul la informații.Un alt obiectiv important de politici este „incluziunea digitală” și accesul universal. Bangladesh este angajat față de obiectivele Comisiei pentru Broadband a ONU pentru 2030, care includ asigurarea ca broadbandul să fie accesibil și disponibil pentru toți a4ai.org. În acest sens, guvernul și-a propus, de exemplu, conectarea tuturor școlilor la internet până în 2030 a4ai.org și asigurarea ca fiecare sat să aibă o formă de acces la internet de mare viteză (adesea citat ca „niciun sat lăsat în urmă”). Inițiativa Satul Meu – Orașul Meu, menționată anterior, face parte din acest pachet de politici pentru a reduce discrepanța urban-rural prin îmbunătățirea infrastructurii și conectivității rurale a4ai.org. Pentru a finanța conectivitatea în zonele neprofitabile, autoritatea gestionează un Fond de Obligații Sociale (SOF) care colectează un mic procent din veniturile operatorilor telecom. Acest SOF finanțează proiecte rurale precum construirea de turnuri în locuri izolate și conectarea Consiliilor Uniunii cu fibră optică. De exemplu, după cum s-a citat anterior, proiectul de conectivitate pentru zone izolate de 2.026 crore Tk (aprobat în 2022) este finanțat din acest SOF și implementat de agenții precum Bangladesh Computer Council, Teletalk și Bangabandhu Satellite Company thedailystar.net thedailystar.net.

Guvernul a demonstrat, de asemenea, disponibilitatea de a interveni asupra prețurilor și concurenței atunci când este necesar. De exemplu, în 2020, când o fuziune semnificativă (Robi-Airtel) a modificat piața mobilă, BTRC a impus condiții pentru a proteja consumatorii. Există reglementări care asigură standarde minime de calitate a serviciilor, precum viteze minime de bandă largă și obligativitatea de a dezvălui politicile de utilizare corectă. În 2021, pe fondul cererii publice pentru bandă largă mai ieftină, Divizia de Poștă și Telecomunicații a anunțat chiar un plan de standardizare a prețurilor pentru internet (după cum s-a menționat, „O Țară, Un Tarif”), ceea ce a determinat mulți furnizori de servicii să reducă voluntar prețurile. Deși piața telecom din Bangladesh este în mare parte liberalizată și orientată către sectorul privat, statul păstrează o influență semnificativă prin directive politice și prin deținerea companiilor Teletalk și BTCL.

La baza tuturor acestor acțiuni se află recunoașterea, la cel mai înalt nivel guvernamental, că TIC (Tehnologia Informației și Comunicațiilor) este un accelerator de dezvoltare. Prim-ministrul Hasina și consilierul său pe afaceri TIC au vorbit frecvent despre valorificarea conectivității pentru a atinge statutul de țară cu venit mediu și chiar mai mult. Această voință politică s-a transformat în alocări bugetare mari pentru proiecte TIC, stimulente fiscale pentru investiții în tehnologie și programe naționale de alfabetizare digitală (cum ar fi instruirea tinerilor în freelancing și programare). Rezultatele sunt vizibile: poziția Bangladeshului în UN e-Government Development Index a crescut cu 11 locuri în 2022, fiind lider între țările cel mai puțin dezvoltate tbsnews.net. Servicii publice precum depunerea declarațiilor fiscale, solicitarea pașapoartelor și înregistrarea pentru vaccin au fost digitalizate, demonstrând impulsul de digitalizare al guvernului.

În rezumat, extinderea internetului în Bangladesh nu a fost accidentală – este susținută de o politică guvernamentală puternică și inițiative clare. De la Digital Bangladesh la Smart Bangladesh, de la reforme de reglementare la proiecte de infrastructură, statul a modelat activ peisajul digital. Deși rămân provocări (cum ar fi asigurarea faptului că reglementările nu sufocă inovația, îmbunătățirea securității cibernetice etc.), parteneriatul dintre viziunea guvernului și executarea sectorului privat continuă să propulseze conectivitatea în Bangladesh. Mediul politic actual încurajează creșterea serviciilor de internet, urmărește să le facă accesibile și să le folosească pentru a îmbunătăți guvernarea și viața cetățenilor.

Internet prin satelit: Disponibilitate, Furnizori și Impact Potențial

Pe măsură ce Bangladeshul își propune conectarea comunităților din ultimele zone greu accesibile, internetul prin satelit a devenit o nouă frontieră interesantă. Tradițional, Bangladesh s-a bazat pe satelit pentru difuzarea TV și pentru unele conexiuni corporate de date, dar nu pentru internet de masă. Acest lucru se schimbă odată cu apariția serviciilor de internet prin satelit de pe orbită joasă (LEO), precum Starlink al SpaceX. În 2023–2024, Bangladesh a făcut pași curajoși pentru a-și deschide porțile către furnizorii de internet prin satelit. BTRC a redactat un cadru de reglementare pentru serviciile satelit NGSO la finalul lui 2024, având ca scop atragerea actorilor globali și permiterea licențierii locale pentru operarea gateway-urilor de internet prin satelit jagonews24.com. Până la începutul lui 2025, aceste eforturi au dat roade: Starlink a primit oficial licența de operare în Bangladesh – devenind astfel a doua țară din Asia de Sud (după Sri Lanka) care aprobă serviciul Starlink thedailystar.net aa.com.tr.

Intrarea Starlink reprezintă o evoluție majoră. În aprilie 2025, guvernul a acordat Starlink o licență de operare pe 10 ani, oferind autorizațiile pentru importul de echipamente, utilizarea spectrului și instalarea de terminale de utilizator pe întreg teritoriul țării aa.com.tr aa.com.tr. Decizia finală a venit din partea biroului (interimar) al Consilierului Șef, reflectând sprijinul la cel mai înalt nivel pentru această inițiativă thedailystar.net. Se estimează că prezența Starlink va spori capacitatea și acoperirea internetului în Bangladesh, în special pentru zonele izolate și defavorizate. Oficiali din domeniu au menționat că legăturile satelitare de mare viteză Starlink ar putea fi neprețuite pentru conectarea regiunilor unde fibra optică nu a ajuns, cum ar fi insulele de pe râuri (chars), zonele umede haor, regiunile tribale colinare și zonele de coastă expuse dezastrelor naturale thedailystar.net. În aceste regiuni, instalarea fibrei sau menținerea turnurilor de telefonie mobilă este dificilă, însă o antenă satelit poate primi internetul direct din cer. Mai mult, se spune despre serviciul Starlink că este rezilient la întreruperile de curent – deoarece nu depinde de un turn local care poate rămâne fără energie, un utilizator cu un kit Starlink și o sursă de alimentare de rezervă poate rămâne online chiar și în timpul unor pene de curent prelungite thedailystar.net. Acest lucru poate fi o schimbare radicală pentru Bangladesh, unde întreruperile de curent adesea paralizează comunicațiile în zonele rurale.

Impactul potențial al Starlink și al altor constelații LEO similare depășește sfera internetului pentru consumatori de rând. Experții din industrie îl numesc o „revoluție a serviciilor de date”, evidențiind aplicații în backhaul și IoT jagonews24.com jagonews24.com. De exemplu, Starlink poate furniza o soluție rapidă de backhaul pentru operatorii mobili: în loc să construiască un releu cu microunde sau să tragă fibră într-o zonă îndepărtată, pot folosi Starlink pentru a transporta traficul de la acel site către rețeaua de bază. De asemenea, poate facilita conectivitatea IoT în agricultură sau monitorizarea mediului în zone greu accesibile (de exemplu, rețele de senzori care transmit date prin satelit). În gestionarea dezastrelor, internetul prin satelit poate permite echipelor de urgență să comunice atunci când rețelele terestre sunt căzute – un aspect real pentru Bangladesh, expus ciclonilor și inundațiilor. Înțelegând aceste avantaje, ghidul guvernului permite operatorilor satelitari să dețină integral capital străin sau să aibă parteneriate locale, prevăzând și măsuri de securitate a datelor (cum ar fi obligativitatea existenței unui gateway pe teritoriul Bangladeshului pentru monitorizarea traficului) jagonews24.com jagonews24.com.

Deși Starlink este liderul, Bangladeshul este deschis și către alți furnizori de internet prin satelit. OneWeb, rețea de sateliți LEO din Marea Britanie (în parteneriat cu Bharti din India), ar putea extinde și ea serviciile către Bangladesh în viitor, posibil prin intermediul operatorilor de telecomunicații. În plus, Bangladesh are propriile ambiții satelitare: Bangabandhu Satellite-1, lansat în 2018, este un satelit geostaționar utilizat în principal pentru difuzare TV și comunicații guvernamentale. Deși nu a fost destinat inițial pentru internet, Bangabandhu-1 a fost folosit în proiecte-pilot pentru a oferi conectivitate școlilor izolate și chioșcurilor rurale thedailystar.net. Guvernul plănuiește acum un Bangabandhu Satellite-2, care, conform indicațiilor prim-ministrului, va fi lansat în următorii ani cu capabilități sporite dhakatribune.com. Cel mai probabil, al doilea satelit va avea roluri clare pentru comunicații, inclusiv servicii de bandă largă (poate pe banda Ka pentru internet). Acest satelit ar completa serviciile LEO externe cu o capacitate suverană pentru anumite utilizări și ar permite inclusiv exportul de lățime de bandă altor țări.

Din punct de vedere al disponibilității și prețului, la jumătatea anului 2025 Starlink se pregătește să lanseze serviciile în Bangladesh. Compania lucrează la un plan tarifar care va fi supus aprobării BTRC aa.com.tr. Deși prețurile locale exacte nu au fost încă anunțate, pe baza tarifelor Starlink la nivel global se estimează că kitul hardware va costa câteva sute de dolari, iar abonamentul lunar în jur de 80–100 de dolari. Acest lucru este semnificativ mai scump decât costul tipic al internetului în Bangladesh. Un consumator rural care plătește, să spunem, 500 taka (5 USD) pentru un pachet lunar mobil este improbabil să-și permită 100 USD lunar pentru Starlink. Prin urmare, adoptarea inițială a Starlink va viza probabil afacerile, organizațiile de dezvoltare și utilizatorii înstăriți din zonele izolate care au nevoie de conectivitate fiabilă. Școlile, spitalele sau birourile administrative rurale pot fi, de asemenea, beneficiari țintă (posibil prin subvenții guvernamentale sau proiecte USO). Pe termen lung, dacă prețurile vor scădea sau dacă se vor implementa modele comunitare (de exemplu, Wi-Fi pentru sat pornit de la o singură antenă Starlink), mai mulți utilizatori obișnuiți ar putea beneficia.

Pe lângă Starlink, unele companii locale au început să formeze parteneriate în domeniul sateliților. De exemplu, Bangladesh Satellite Company Ltd (BSCL, care operează Bangabandhu-1) lucrează la proiecte pentru a conecta sate izolate prin satelit, așa cum s-a menționat, și a purtat de asemenea discuții pentru închirierea de capacitate de la alți operatori satelitari pentru a extinde accesul la internet. Sprijinul reglementar a fost favorabil – prin stabilirea unui regim clar de licențiere și a unor taxe modeste (de exemplu, taxă de licență de 10.000 USD, taxă anuală de 50.000 USD) jagonews24.com, Bangladeshul a făcut relativ ușoară intrarea companiilor de internet prin satelit pe piață.

Concluzia: Internetul prin satelit este pregătit să adauge un „al treilea strat” la piramida accesului la internet din Bangladesh (unde mobilul și fibra sunt primele două straturi). Acesta nu va înlocui rețelele terestre, ci le va completa prin acoperirea golurilor și adăugarea de reziliență. Factorii de decizie sunt optimiști că acoperirea cu sateliți LEO deasupra Bangladeshului poate asigura că niciun teren nu este prea dificil și nicio comunitate prea izolată pentru a fi conectată. Dacă va fi implementat corect, ar putea accelera dramatic conectivitatea rurală, sprijinind obiectivul țării de a nu lăsa pe nimeni offline. În următorii ani, urmărirea modului în care Starlink și, eventual, alte servicii satelitare se vor implementa în Bangladesh va fi o parte importantă a poveștii conectivității.

Provocări și oportunități în extinderea accesului

Extinderea accesului la internet în Bangladesh – pentru a atinge populațiile insuficient deservite și a îmbunătăți calitatea – vine cu un set de provocări, dar și oportunități. Abordarea acestora va fi crucială pentru viitorul digital al țării.

Provocări: (Principalele obstacole cu care se confruntă Bangladeshul în extinderea accesului la internet și a calității acestuia)

• Lipsa infrastructurii: În ciuda progresului, infrastructura de bază necesită modernizări. După cum s-a remarcat, mare parte din rețeaua de fibră este suboptimă (peste 50% nu atinge standardul 4G) ficci.org.bd, ceea ce poate bloca vitezele mari de transfer de date. Zonele rurale au mai puține turnuri de comunicații, iar cele existente s-ar putea să nu fie compatibile cu 4G sau să nu aibă o conexiune de bază suficientă. Extinderea fibrei și a energiei electrice spre regiunile izolate (insulațe, dealuri, păduri) este dificilă și costisitoare. În plus, relieful de câmpie traversat de râuri al Bangladeshului înseamnă că rețelele trebuie să facă față spălării cablurilor sau a turnurilor de către inundații. Întreținerea infrastructurii într-o țară predispusă la dezastre (cicloni, inundații, trăsnete) este o provocare continuă.
• Accesibilitate pentru cei săraci: Deși serviciile de date sunt ieftine, costul dispozitivelor și chiar taxele mici pot fi bariere pentru cei mai săraci. Multe familii rurale încă nu își permit un smartphone sau un computer. Utilizarea internetului printre grupurile cu venituri mici și cu educație redusă rămâne scăzută. Sondajul BBS care evidențiază 36,5% utilizare rurală față de 71,4% urbană dhakatribune.com reflectă parțial această diferență economică – locuitorii orașelor sunt în general mai înstăriți. Asigurarea că restul populației offline (adesea cei mai săraci 20–30%) își poate permite dispozitive și conexiuni este o provocare semnificativă.
• Alfabetizare digitală și conștientizare: Lipsa de competențe digitale și de informare inhibă adoptarea internetului în anumite demografii (în special adulții mai în vârstă, femeile din mediul rural și comunitățile marginalizate). Chiar și atunci când există conectivitate, mulți nu știu să o utilizeze productiv – de exemplu, să folosească motoare de căutare, formulare online sau plăți digitale. Acest lucru creează un decalaj de utilizare: a fi conectat versus a utiliza efectiv conexiunea. Remedierea alfabetizării digitale necesită educație și instruire la firul ierbii.
• Probleme de calitate și fiabilitate: Simplul fapt de a avea o conexiune la internet nu este suficient dacă experiența este slabă. Mulți utilizatori se plâng de viteze scăzute la orele de vârf, apeluri întrerupte sau site-uri care nu se încarcă. Factorii contribuitori includ congestionarea rețelei (mai ales pe rețelele mobile cu spectru limitat), întreruperi de alimentare care duc la căderi ale rețelei și uneori întreruperi deliberate ale internetului în situații de criză. Bangladeshul a înregistrat ocazional sistări sau limitări ale internetului din motive de securitate, ceea ce nu doar că afectează accesul, dar și erodează încrederea utilizatorilor. De asemenea, latența pe legăturile internaționale poate fi ridicată, iar schimburile de trafic intern necesită optimizare mai bună. Toți acești factori înseamnă că experiența utilizatorului, mai ales în afara marilor orașe, poate fi neuniformă.
• Provocări de politică și reglementare: Deși guvernul susține creșterea digitală, anumite limitări de reglementare generează probleme. Analiza FICCI a evidențiat că operatorii mobili erau interziși să-și pună propria fibră și trebuiau să se bazeze pe terți la costuri ridicate ficci.org.bd ficci.org.bd. Astfel de politici, menite să evite dublarea rețelelor, au încetinit densificarea fibrei pentru backhaul-ul mobil. S-au înregistrat progrese în relaxarea acestor reguli recent, dar întârzierile birocratice, problemele de prețuri ale spectrului (spectrul 5G a fost întârziat din cauza neînțelegerilor legate de preț), precum și taxarea ridicată a telecomunicațiilor (TVA, taxe vamale) pot reduce capacitatea sau interesul operatorilor de a investi în extindere. Industria solicită adesea regimuri fiscale/reglementare mai favorabile pentru a facilita extinderea rapidă a rețelelor.
• Provocări geografice și climatice: Geografia Bangladeshului – delte vaste intersectate de râuri – face implementarea infrastructurii costisitoare (cablu submarin peste râuri, turnuri înălțate în zone de inundații etc.). Schimbările climatice cresc frecvența inundațiilor și eroziunii râurilor, amenințând infrastructura existentă. Zonele de coastă au nevoie de soluții de conectivitate consolidate, rezistente la furtuni. În fiecare an, cicloanele distrug infrastructura telecom din sud, necesitând reconstrucții costisitoare. Prin urmare, reziliența climatică trebuie integrată în planurile de extindere, ceea ce reprezintă o provocare tehnică și financiară.

Oportunități: (Factori pozitivi și direcții cheie pe care Bangladeshul le poate valorifica pentru a îmbunătăți accesul la internet)

• Angajament politic puternic: Agenda guvernamentală (Digital Bangladesh -> Smart Bangladesh) oferă un mandat și o viziune clară pentru conectivitate. Sprijinul de nivel înalt înseamnă că proiecte mari (precum conectivitatea rurală, modernizarea backbone-ului de fibră) primesc finanțare și prioritate. De exemplu, guvernul s-a angajat să conecteze toate școlile până în 2030 și să asigure acces la internet în toate satele, prin programe precum Satul Meu – Orașul Meu a4ai.org. Acest impuls de sus în jos poate mobiliza resurse și părțile interesate spre acces universal.
• Populație tânără și familiarizată cu tehnologia: Peste 50% din populația Bangladeshului are sub 30 de ani. Această demografie tânără adoptă rapid tehnologii și servicii noi. Creșterea utilizării rețelelor sociale (peste 45 de milioane de utilizatori de social media în 2023) și popularitatea serviciilor financiare mobile (Nagad, bKash etc.) arată că, atunci când li se oferă oportunități, oamenii îmbrățișează viața digitală. Acest lucru creează un cerc virtuos: cerere puternică pentru servicii de internet, care la rândul ei atrage mai multă investiție pentru extinderea acestor servicii. O tineretă familiarizată digital înseamnă și o resursă umană în creștere (dezvoltatori, IT, antreprenori tech) care poate propulsa economia digitală.
• Piață telecom competitivă: Bangladeshul beneficiază de prezența mai multor operatori și ISP-uri, ceea ce previne complacerea. Concurența a adus deja prețuri mici; ea poate stimula și inovarea. Vedem companii investind în 4G/5G, în convergența fix-mobil și în îmbunătățirea serviciilor pentru a obține avantaj competitiv. Intrarea iminentă a Starlink și a altor jucători aduce nouă competiție pe broadband aa.com.tr aa.com.tr, ceea ce ar putea forța furnizorii locali să își îmbunătățească serviciile (de exemplu, oferind viteze mai mari sau acoperind zone neglijate până acum). Concurența încurajează și parteneriatele public-privat – de exemplu, operatorii mobili care colaborează cu guvernul la proiecte de acoperire, știind că și-ar putea crește baza de utilizatori.
• Progrese tehnologice: Este oportun faptul că tehnologii noi precum 5G și sateliții LEO devin disponibile exact când Bangladeshul rezolvă ultimele goluri de conectivitate. Lansarea 5G în anii următori va permite nu doar date mobile mai rapide pentru consumatori, ci și noi scenarii precum wireless fix (înlocuirea fibrei pe ultimul segment cu 5G) și IoT la scară largă (agricultură inteligentă, rețele electrice smart). Bangladeshul a testat deja 5G și plănuiește implementări mai largi; odată alocat spectrul, operatorii privați probabil vor lansa 5G în centre urbane și zone economice speciale. Acest lucru ar crește semnificativ capacitatea și viteza, făcând poate internetul wireless gigabit o realitate pentru mulți. Între timp, broadbandul satelitar oferă o scurtătură imediată pentru conectarea zonelor izolate fără a aștepta extinderea fibrei – după cum s-a menționat, guvernul îl vede drept soluție pentru zone greu accesibile sau în caz de dezastru thedailystar.net thedailystar.net. Adoptarea acestor progrese tehnologice poate permite salturi peste unele limitări tradiționale ale infrastructurii.
• Lățime de bandă internațională și integrare regională: Odată cu al treilea cablu submarin (SMW6) și alte proiecte subacvatice, Bangladeshul va avea în curând lățime de bandă internațională abundentă. Asta înseamnă nu doar utilizatori interni cu acces global mai rapid, ci că Bangladeshul poate deveni un hub regional de conectivitate – exportând lățime de bandă către vecini precum Nepal, Bhutan și nord-estul Indiei dhakatribune.com. Vânzarea surplusului poate genera venituri care să fie reinvestite în infrastructura internă. De asemenea, îl poziționează pe Bangladesh în inițiative regionale (precum South Asian Super Grid pentru internet), sporind puterea de negociere pentru prețuri mai bune de la furnizorii Tier-1. În plus, o bună conectivitate internațională înseamnă că țara poate susține sectoare în creștere precum outsourcing-ul, serviciile cloud și centrele de date, justificând astfel extinderea rețelelor interne.
• Servicii digitale și oportunități economice: Extinderea accesului la internet creează noi oportunități economice care pot, la rândul lor, alimenta o expansiune suplimentară (un circuit de feedback pozitiv). De exemplu, creșterea comerțului electronic din Bangladesh (care se anunță o industrie de miliarde de dolari) motivează mai multe afaceri mici să intre online și mai mulți clienți să caute conectivitate pentru cumpărături/banking online. Accentul guvernului pe exporturile IT (ținând ca țintă 5 miliarde USD în exporturi TIC în următorii ani) creează o industrie IT în creștere care cere internet robust. Servicii precum telemedicină, e-learning și platforme de freelancing dau oamenilor motive directe să obțină acces la internet. Mai ales în mediul rural, dacă fermierii pot obține prețuri de piață prin smartphone sau elevii pot participa la cursuri virtual, cererea de internet devine legată de trai. Cazurile de utilizare semnificative stimulează cererea, iar programele de dezvoltare din Bangladesh creează aceste utilizări (de ex., consultanță agricolă digitală, programe de transfer financiar prin portofele mobile). Aceasta reprezintă o oportunitate de a face accesul la internet nu doar un obiect de consum, ci un instrument pentru venit și emancipare, care va susține în mod natural extinderea sa.

În concluzie, Bangladeshul se află la o răscruce unde trebuie să depășească provocări semnificative – infrastructurale, socio-economice și reglementare – dar are și o varietate fără precedent de oportunități și resurse de exploatat. În următorii ani, vom vedea probabil un efort concertat al guvernului, în parteneriat cu industria privată și parteneri de dezvoltare, pentru a extinde acoperirea internetului în fiecare colț al țării. Abordând provocările cu soluții inovatoare și valorificând oportunitățile, Bangladeshul poate avansa către obiectivul accesului universal la internet de calitate, care să alimenteze ambițiile sale de a deveni o economie inteligentă, bazată pe cunoaștere.

Comparații cu vecinii regionali

Pentru a pune în context peisajul internetului din Bangladesh, este util să-l comparăm cu unii vecini regionali din Asia de Sud. Țări precum India, Nepal și Sri Lanka împărtășesc asemănări cu Bangladesh (din punct de vedere demografic și al stadiului de dezvoltare), dar prezintă și rezultate diferite privind accesul la internet, evidențiind atât progresul Bangladeshului, cât și decalajele rămase.

Penetrarea internetului: Penetrarea internetului în Bangladesh (circa 44,5% din populație la începutul lui 2025) este mai scăzută decât cea a Indiei sau Sri Lankăi, dar se află pe același palier cu Nepal și Pakistan. India, prin impulsul digital masiv (și revoluția mobilă condusă de Jio), a ajuns la aproximativ 55% penetrare – peste 800 de milioane de utilizatori de internet în 2025 datareportal.com. Sri Lanka, țară mai mică și mai urbanizată, are circa 53–54% penetrare (aproximativ 12,4 milioane de utilizatori) datareportal.com. Nepal avea în 2024 o penetrare de 49,6%, cam la același nivel cu Bangladesh dhakatribune.com tbsnews.net. Pakistan, având în vedere populația și provocările infrastructurii, este ușor în urmă, cu estimări între 40–48% până în 2025 (Pakistan avea circa 116 milioane de utilizatori dintr-o populație de ~240 milioane) – ceea ce înseamnă că Bangladesh și Pakistan sunt destul de apropiate la acest indicator. Astfel, Bangladesh nu este departe de media regională, dar există încă loc de creștere pentru a ajunge la nivelul Indiei sau Sri Lankăi în ceea ce privește proporția persoanelor online. Eforturile guvernamentale din finalul anilor 2010 au ajutat Bangladesh să depășească pragul de o treime, iar următoarea țintă ar fi depășirea a 50% (jumătate din populație) în următorii câțiva ani.

Diviziunea urban-rural: Diferența urban-rural în utilizarea internetului este o problemă comună în Asia de Sud, dar ruptura din Bangladesh este deosebit de pronunțată (conform discuțiilor, 36% vs 71% utilizare). Prin comparație, în India penetrarea urbană este de circa 70% față de 35% în mediul rural (un raport similar cu cel al Bangladeshului). Sri Lanka, fiind mai compactă, are un decalaj rural mai mic, în timp ce și Nepal prezintă o disparitate semnificativă (Valea Kathmandu fiind bine conectată, dar satele montane îndepărtate mult mai puțin). Toate aceste țări recunosc că reducerea decalajului rural reprezintă cea mai dificilă parte a atingerii unui acces aproape universal la internet. Populația rurală din Bangladesh (circa 60% din total) este mai mare decât cea din Sri Lanka (care e doar ~20% rurală), făcând provocarea mai mare. Pe de altă parte, Bangladesh poate învăța din programele rurale de amploare din India (cum ar fi proiectul BharatNet de fibră optică până în sate) și din rețelele comunitare inovatoare din Nepal pentru a-și îmbunătăți propriul demers de conectivitate rurală.

Vitezele de conexiune: La capitolul viteză a internetului, Bangladesh a fost istoric în urmă față de unii vecini, dar îmbunătățirile recente au schimbat situația. Vitezele mobile în Bangladesh (medie ~28 Mbps la final de 2024) sunt acum mai mari decât în Pakistan și Sri Lanka, conform Speedtest Global Index newagebd.net newagebd.net. În noiembrie 2024, Bangladesh s-a clasat pe locul 88 la nivel global pentru viteza mobilă, în timp ce Pakistanul era pe 97 și Sri Lanka pe 100 newagebd.net. Acest lucru indică faptul că rețelele 4G din Bangladesh s-au îmbunătățit, posibil, mai rapid ca celelalte din regiune în ultimul an sau doi. Vitezele mobile din India, însă, sunt cu mult înainte – India s-a clasat pe locul 25 cu o medie de aproximativ 100 Mbps (datorită adoptării timpurii a 5G și spectrului abundent) newagebd.net. Se observă astfel un contrast: utilizatorii din India beneficiază de unele dintre cele mai rapide conexiuni mobile din lume, la prețuri foarte mici, capitol la care Bangladesh nu a ajuns încă. Vitezele de bandă largă fixă arată un clasament ușor diferit. India conduce din nou, cu o medie/mediană deseori peste 60–70 Mbps la nivel național en.wikipedia.org. Banda largă fixă din Sri Lanka este relativ mică (~23 Mbps medie en.wikipedia.org), deoarece mulți se bazează pe mobil sau linii ADSL vechi. Nepal avea, surprinzător, conexiuni fixe bune în orașe (peste 50–70 Mbps în unele rapoarte en.wikipedia.org), posibil datorită furnizorilor cu fibră optică noi în Kathmandu. Viteza mediană fixă din Bangladesh (~50 Mbps) se află la mijloc. Deci, la nivel regional, Bangladesh este de nivel mediu la viteză – nu cel mai lent, dar nici cel mai rapid. A redus însă semnificativ decalajul față de unii vecini în ceea ce privește calitatea internetului mobil, ceea ce este remarcabil.

Prețul datelor: Toate țările din Asia de Sud beneficiază de internet mobil ieftin, dar Bangladesh și India ies în evidență. Media din Bangladesh, de 0,32$/GB dhakatribune.com, este doar puțin mai mare decât cei ~$0,17 ai Indiei și chiar puțin mai ieftin decât Pakistan ($0,29) și similar cu Nepal/Sri Lanka (undeva la $0,20–0,25) dhakatribune.com. În clasamentele globale, aceste țări ocupă multe dintre primele poziții la capitolul accesibilitate. Acesta este un avantaj competitiv regional – de exemplu, africanii sau latino-americanii plătesc de câteva ori mai mult pentru date mobile. Totuși, un avertisment ar fi că prețurile mici din Bangladesh/Pakistan vin la pachet cu un ARPU mic pentru operatori, limitând astfel cât pot investi aceștia în infrastructură. Soluția Indiei a fost volumul – consum foarte mare de date per utilizator la cost redus – fenomen care apare acum și în Bangladesh (consumul de date per utilizator a crescut odată cu extinderea 4G și proliferarea smartphone-urilor). La banda largă fixă, e mai greu de comparat prețurile regionale din cauza structurilor variate ale abonamentelor, însă, în general, broadband-ul din Sri Lanka și India poate fi mai scump decât cel din Bangladesh lunar, deoarece mulțimea de ISP-uri nereglementate din Bangladesh duce la tăieri de prețuri în orașe. Un studiu a găsit că Bangladesh are unele dintre cele mai mici costuri entry-level la broadband ca procent din venitul național brut per capita dintre țările cel mai puțin dezvoltate, ceea ce indică o accesibilitate bună.

Inițiative guvernamentale și statut: În termeni de guvernare digitală și politici publice, Bangladesh a fost un pionier printre țările cel mai puțin dezvoltate, însă comparând cu vecinii:

• India are programul Digital India, foarte complex și susținut de bugete uriașe (de exemplu, BharatNet urmărește conectarea fiecărui sat cu fibră, la fel ca obiectivele Bangladeshului). India conduce și la producția locală de smartphone-uri, ceea ce a scăzut costurile.
• Nepal are un cadru Digital Nepal mai nou, dar este îngreunat de geografia dificilă.
• Sri Lanka avea alfabetizare ridicată și liberalizare telecom timpurie, deci a atins unele praguri digitale mai repede (de exemplu, aproape toate serviciile guvernamentale online, alfabetizare ridicată care ușurează educația digitală). Totuși, dificultățile economice recente au afectat investițiile în telecom (adoptarea 5G a fost lentă).
• Pakistan are tot o politică Digital Pakistan, dar se confruntă cu probleme de alfabetizare scăzută și cu un decalaj de gen în utilizarea internetului (problemă ce există, într-o anumită măsură, și în Bangladesh).

Un aspect de menționat este lansarea 5G: Aici, India este în față (5G lansat în 2022 și rapid extins), Sri Lanka a avut cel puțin rețele 5G de test, dar criza economică a amânat lansarea comercială, Nepal a testat 5G la scară limitată, Pakistan și Bangladesh au ambele întârzieri în lansare. Bangladesh a început cu pilotul Teletalk pentru 5G în 2021 en.prothomalo.com, dar o lansare extinsă încă așteaptă, întrucât licitațiile de spectru au fost amânate pentru 2023/2024 thedailystar.net. Pakistan, până în 2025, de asemenea nu a lansat comercial rețele 5G. Astfel, Bangladesh și Pakistan sunt cam la același nivel, puțin în urmă la 5G, în timp ce India și (potențial) Sri Lanka sunt mai avansate. Ambiția guvernului din Bangladesh este să nu rămână prea mult în urmă – își doresc 5G pentru toți până spre sfârșitul deceniului, aliniat la viziunea Smart Bangladesh.

Mai jos este o sinteză comparativă a principalelor metrici de internet pentru Bangladesh și vecinii săi:

Tabel 2: Penetrarea și baza de utilizatori de internet – Bangladesh vs Vecini (2024–25)

Țară	Utilizatori internet (milioane)	Penetrare (% din populație)
Bangladesh	~77,7 (ian. 2025) datareportal.com	44,5% datareportal.com
India	~806 (ian. 2025) datareportal.com	55,3% datareportal.com
Pakistan	~116 (est. 2025)	~48% (est.)
Nepal	15,4 (ian. 2024) tbsnews.net	49,6% tbsnews.net
Sri Lanka	12,4 (ian. 2025) datareportal.com	53,6% datareportal.com

Sursa: Rapoartele digitale DataReportal 2024–2025, autoritățile naționale de telecomunicații.

După cum arată tabelul, Bangladesh se află în urma Indiei și Sri Lankăi ca procentaj, dar este înaintea sau comparabil cu Pakistanul și Nepalul. Ca număr absolut de utilizatori, Bangladesh este pe locul doi după India în acest grup (datorită populației mari). Merită menționat că toate aceste țări au avut o creștere rapidă a numărului de utilizatori în ultimii 5 ani, iar Bangladesh a adăugat de fapt mai mulți noi utilizatori de internet (în milioane) între 2019 și 2023 decât multe alte țări, cu excepția Indiei.

Din punct de vedere al costurilor și modelelor de utilizare, Bangladesh și vecinii săi împărtășesc tendința folosirii centrate pe internetul mobil. Asia de Sud, în ansamblu, are o rată mai mică de adoptare a internetului fix de bandă largă și se bazează mai mult pe date mobile decât regiuni precum Asia de Est sau Europa. Aceasta înseamnă că probleme precum gestionarea spectrului, partajarea turnurilor și calitatea rețelelor mobile sunt provocări comune. Din punct de vedere cultural și lingvistic, adoptarea conținutului în limba locală (bengaleză vs. hindi vs. sinhaleza etc.) poate influența modul de utilizare; Bangladeshul are o gamă bogată de conținut digital în bengaleză, ceea ce a ajutat la adoptarea internetului în rândul celor care nu vorbesc fluent engleza (similar cu boom-ul internetului în limbile regionale din India).

Cooperarea regională este o altă perspectivă: țările învață adesea din succesele altora. De exemplu, succesul Bangladeshului în serviciile financiare mobile (bKash) a fost un model pentru alte țări, în timp ce Bangladeshul a învățat din modelul centrelor de servicii comune ale Indiei la implementarea Centrelor Digitale de Uniune. Există, de asemenea, o inițiativă pentru o rețea regională sud-asiatică (un fel de Drum al Mătăsii digital) unde Bangladesh ar putea deveni un hub de tranzit care conectează cablurile submarine la vecinii fără ieșire la mare.

În concluzie, progresul Bangladeshului în accesul la internet este impresionant, dar nu unic – țări precum India și Sri Lanka au atins rate de penetrare și viteze mai mari în unele cazuri, arătând ce este posibil. În același timp, Bangladesh a depășit unii vecini în privința accesibilității și a îmbunătățirilor recente privind viteza. Comparațiile regionale încurajează Bangladeshul să meargă mai departe: de exemplu, faptul că India a făcut pași mari în 5G și fibră optică ar putea determina Bangladeshul să își accelereze propriile implementări pentru a rămâne competitiv în economia digitală. Din fericire, traiectoria politicii și tendințele pieței indică faptul că Bangladesh este pe drumul cel bun pentru a continua să se îmbunătățească și ar putea foarte bine să reducă decalajul față de (sau chiar să depășească) unii dintre vecinii săi la indicatorii cheie în următorul deceniu, în special dacă se menține actualul ritm.

Perspective de viitor: Implementarea 5G și Expansiunea Satelitară

Privind înainte, viitorul accesului la internet în Bangladesh va fi influențat de tehnologiile de generație următoare (precum 5G și sateliții), inițiative guvernamentale susținute și maturizarea industriei de telecomunicații. Scopul general este clar: să se construiască un „Smart Bangladesh” complet conectat până în anii 2040, unde internetul de mare viteză va fi la fel de comun și esențial ca utilități precum electricitatea.

Un pas major la orizont este implementarea completă a rețelelor mobile 5G. Bangladesh a intrat oficial în era 5G în decembrie 2021, când Teletalk a lansat serviciul 5G pilot în locații selectate (de exemplu, părți din Dhaka și Tungipara) pe bază de test en.prothomalo.com en.prothomalo.com. Această lansare limitată a fost simbolică (transformând Bangladeshul într-una din primele 10 țări care au testat 5G, după cum au amintit oficialii en.prothomalo.com) și a servit drept vitrină cu ocazia Zilei Bangladeshului Digital. Planul inițial era ca, după o licitație de spectru la începutul anului 2022, operatorii privați ar fi început implementarea 5G la sfârșitul anului 2022 sau 2023 en.prothomalo.com. În practică, acest calendar a întârziat din cauza întârzierilor în finalizarea ghidurilor 5G și a negocierilor privind prețul spectrului thedailystar.net en.prothomalo.com. Licitația pentru spectrul 5G a avut loc în cele din urmă în 2022 și 2023, operatorii achiziționând benzi în intervalele 2,3 GHz, 2,6 GHz și 3,5 GHz. Până la mijlocul anului 2025, operatorii privați au realizat teste 5G (de exemplu, Grameenphone și Robi au testat 5G cu echipamente Huawei/Nokia în laboratoare și câteva locații de demonstrație) globaldata.com, dar 5G comercial pentru consumatori nu este încă disponibil pe scară largă. Se așteaptă ca, până în 2025–2026, să vedem prima fază a implementării 5G la operatorii mari în principalele orașe și zone industriale.

Odată implementat, 5G promite viteze ultra-rapide și latență scăzută – potențial de 10-20 de ori mai rapid decât 4G în performanță reală en.prothomalo.com. Acest lucru va permite noi aplicații, precum streaming video HD pe mobil, experiențe AR/VR și implementări IoT avansate (sisteme de trafic inteligente, fabrici conectate). Pentru Bangladesh, o utilizare imediată a 5G ar putea fi în acces wireless fix, oferind internet de bandă largă similar fibrei către locuințe prin routere 5G (acest lucru se testează deja cu 4G; 5G îl va face mult mai rapid). 5G poate de asemenea extinde acoperirea rurală dacă operatorii folosesc benzi joase pentru rază mai mare, deși implementările inițiale se vor concentra probabil pe zone dense. Guvernul a subliniat că 5G este o componentă a viziunii Smart Bangladesh – preconizând utilizări în orașe inteligente, rețele inteligente, telemedicină și educație digitală en.prothomalo.com. În pregătire, guvernul a modernizat infrastructura (după cum am menționat, proiecte pentru creșterea capacității legăturilor upazila la 100 Gbps prin fibră) și încurajează dezvoltarea cazurilor de utilizare 5G prin hackathoane și programe universitare. Până la sfârșitul anilor 2020, ne putem aștepta ca Bangladeshul să aibă o amprentă considerabilă 5G, cel puțin în toate municipalitățile și pe autostrăzi, dacă nu la nivel național. Important, pe măsură ce 5G apare, tehnologiile mai vechi vor fi scoase treptat – rețelele 3G ar putea fi retrase pentru a reutiliza spectrul pentru 4G/5G, lucru care deja s-a întâmplat în unele țări. Asta va simplifica gestionarea rețelei și va îmbunătăți viteza medie pentru utilizatori.

Pe frontul internetului prin satelit, viitorul pare la fel de promițător. Odată cu lansarea iminentă a Starlink în 2025, Bangladesh ar putea să asiste la dezvoltarea unui nou segment de conectivitate. Pe termen scurt (următorii 1-2 ani), Starlink va lansa probabil pachete de servicii, vizând inițial clienți enterprise și guvernamentali. Am putea vedea conexiuni Starlink în școli din zone îndepărtate, centre de cercetare (precum în Sundarbans sau Hill Tracts) sau pentru echipe de intervenție în caz de dezastre. Dacă trendul global al Starlink se menține, este posibil să apară și primii entuziaști tehnologici și companii din orașe care îl vor folosi ca conexiune de rezervă (mai ales dacă internetul terestru este nesigur). Atitudinea deschisă a guvernului – evidentă din acordarea rapidă a licențelor – sugerează că ar putea explora și parteneriate directe cu Starlink pentru uz public. De exemplu, conectarea adăposturilor de ciclon de pe coastă cu Starlink pentru a asigura comunicațiile în timpul ciclonilor sau dotarea marinei/gărzii de coastă în Golful Bengal cu conexiuni prin satelit.

În plus, politicile Bangladeshului permit și accesul altor jucători; se poate anticipa că OneWeb sau chiar Kuiper de la Amazon (în viitor) vor solicita licențe dacă piața devine profitabilă. OneWeb ar putea colabora cu compania-mamă a Banglalink (Veon) sau cea a Robi (Axiata) pentru a distribui serviciile sale în Bangladesh, de exemplu. Concurența în domeniul internetului prin satelit ar putea ajuta la scăderea prețurilor în timp. Valabilitatea de cinci ani a licențelor pentru operatorii NGSO jagonews24.com înseamnă că BTRC va revizui performanța și ar putea adăuga mai mulți licențiați în runde viitoare.

În paralel, Bangladesh va continua să își utilizeze propriile capacități satelitare. În jurul anului 2028, ar putea fi lansat satelitul Bangabandhu-2 (prim-ministrul a cerut deja accelerarea procesului dhakatribune.com). Dacă Bangabandhu-2 va fi destinat comunicațiilor/broadbandului, acesta poate oferi capacitate dedicată pentru nevoile Bangladeshului (de exemplu, asigurând ca birourile guvernamentale din toate cele 64 de districte să aibă o conexiune de rezervă prin satelit sau oferind conectivitate insulelor îndepărtate precum St. Martin’s, acolo unde instalarea cablurilor este impracticabilă). Acest lucru ar putea completa serviciile LEO: LEO-urile oferă lățime de bandă mare cu o oarecare complexitate (terminale de utilizator etc.), în timp ce un geostaționar precum Bangabandhu-2 ar putea difuza, de exemplu, conținut educațional sau ar putea susține VSAT-uri pentru bănci și afaceri.

Inițiativele guvernamentale continue vor influența puternic viitorul. Proiecte sub umbrela „Smart Bangladesh” vor fi lansate – precum acoperirea națională 5G până într-un anumit an (poate o țintă de 90% acoperire a populației până în 2030) sau conectivitate completă prin fibră la toate Uniunile Parohiale. Guvernul dorește, de asemenea, îmbunătățirea alfabetizării digitale – până în 2041 se preconizează o generație de „cetățeni digitali” confortabili cu tehnologia. Așadar, ne putem aștepta la investiții masive în instruirea ICT, programare în curricula școlară și extinderea accesului la dispozitive în educație (gen „Un elev, un laptop”).

Se anticipează că ecosistemul internetului din Bangladesh va avea o integrare tot mai mare a serviciilor. Liniile dintre telecomunicații, servicii IT și media se vor estompa. Deja, operatorii telecom oferă servicii de streaming, iar furnizorii de conținut ar putea la rândul lor să includă conectivitate (imaginează-ți un ISP care oferă acces gratuit la portalurile guvernamentale electronice fără costuri de date etc.). Valorificând populația tânără și scena în plină dezvoltare a startup-urilor tech, Bangladesh ar putea de asemenea să dezvolte mai multe aplicații și platforme locale care să stimuleze și mai mult utilizarea internetului (similar cu felul în care India și-a dezvoltat propriul ecosistem de plăți digitale sau aplicații de ride-sharing care au determinat oamenii să utilizeze internetul mobil).

Colaborarea regională și internațională ar putea modela, de asemenea, viitorul. De exemplu, dacă se construiește o rețea regională de fibră optică ce leagă Asia de Sud și Asia de Sud-Est, Bangladesh ar putea beneficia de pe urma rolului de hub de tranzit, ceea ce ar aduce venituri pentru a finanța îmbunătățirile locale. Companiile internaționale de tehnologie ar putea investi mai mult – Google și Facebook și-au manifestat interesul pentru cabluri submarine în Asia; Amazon și-a deschis un punct de prezență în Bangladesh în 2022 pentru serviciul său cloud (ceea ce indică dezvoltarea viitoare a infrastructurii cloud la nivel local). Mai multe astfel de investiții ar îmbunătăți conectivitatea locală (de exemplu, cache-ul de conținut în Bangladesh pentru accelerarea serviciilor pentru utilizatori).

Trebuie luate în calcul și riscurile și incertitudinile: industria telecomunicațiilor este intensivă în capital la nivel global, iar operatorii din Bangladesh au nevoie de o situație financiară sănătoasă pentru a investi în 5G și tehnologiile viitoare. Menținerea viabilității afacerii (prin tarife rezonabile, eventual o consolidare dacă este necesară) este importantă – un război al prețurilor care ar reduce prea mult profiturile operatorilor s-ar putea întoarce împotriva lor prin diminuarea fondurilor pentru extinderea rețelei. Un alt factor este economia globală – Bangladesh este deseori dependent de echipamente importate pentru rețele; fluctuațiile de curs valutar sau problemele din lanțul de aprovizionare (precum recentele crize ale cipurilor) pot afecta ritmul de adoptare a tehnologiei. Rolul guvernului în menținerea unui climat favorabil (de exemplu, facilități fiscale pentru echipamente 5G sau fabricarea locală de telefoane pentru reducerea costurilor) va rămâne important.

Per ansamblu, perspectiva este că Bangladesh va continua să facă progrese rapide în accesul la internet. Până în 2030, este plauzibil ca penetrarea internetului să ajungă la 80-90% (comparabilă cu țările dezvoltate de astăzi), în mare parte prin intermediul smartphone-urilor. 5G va fi obișnuit în orașe și disponibil sub o formă sau alta și în multe zone rurale (poate nu 5G pe bandă ultra-înaltă, dar pe bandă medie sau joasă pentru acoperire). Constelațiile de sateliți vor asigura că chiar și cele mai îndepărtate sate din deltă sau din dealuri vor avea opțiunea de a se conecta. Diviziunea digitală ar trebui să se diminueze considerabil, întrucât majoritatea școlilor și clinicilor vor fi conectate. Dacă astăzi circa 45% dintre persoane sunt online, acest procent va crește anual datorită eforturilor combinate ale guvernului și industriei. Fundamentele sunt puse chiar acum – prin politici, licențe și proiecte de infrastructură – pentru un Bangladesh complet conectat, unde internetul ajunge cu adevărat “prin Wi-Fi, fire și cer” la fiecare persoană. Provocările sunt reale, dar traiectoria și angajamentul arată că țara este pe drumul cel bun spre atingerea unei imagini de ansamblu a accesului la internet care să fie rapid, accesibil și omniprezent.