- Descoperire & Natură: Cometa 3I/Atlas a fost observată pentru prima dată pe 1 iulie 2025 de telescopul de sondare ATLAS din Chile. Este doar al treilea obiect interstelar cunoscut (după ʻOumuamua și cometa Borisov) observat vreodată trecând prin sistemul nostru solar [1] [2]. Orbita sa este puternic hiperbolică și se deplasează cu aproximativ 219.000 km/h (circa 60 km/s) [3] [4], confirmând că provine dintr-un alt sistem stelar.
- Survolul lui Marte (3 octombrie 2025): 3I/Atlas va face o apropiere foarte mare de Marte – la aproximativ 30 de milioane de kilometri distanță – pe 3 octombrie 2025 [5] [6]. Aceasta este cea mai apropiată trecere a cometei de orice planetă. De fapt, ESA raportează că între 1–7 octombrie, orbiterii săi de pe Marte (Mars Express și ExoMars Trace Gas Orbiter) vor fi îndreptați spre 3I/Atlas, atingând distanța minimă (~30 milioane km) pe 3 octombrie [7] [8]. Între timp, NASA a anunțat că echipamentele sale de la suprafața lui Marte (roverele Perseverance și Curiosity) și Mars Reconnaissance Orbiter vor încerca, de asemenea, să observe cometa în această perioadă [9]. (Misiunea Psyche a NASA – aflată în drum spre asteroidul 16 Psyche – va “arunca și ea o privire” spre 3I/Atlas lângă Marte [10].)
- Misiunea Jupiter (nov. 2025): După Marte, Jupiter Icy Moons Explorer (JUICE) al ESA își va îndrepta instrumentele către 3I/Atlas între 2–25 noiembrie 2025 [11] [12]. Această sincronizare este intenționată: 3I/Atlas ajunge la periheliu (cea mai apropiată trecere de Soare) la sfârșitul lunii octombrie, iar JUICE îl va observa imediat după aceea. La periheliu, căldura Soarelui va face ca ghețurile cometei să erupă într-o halou strălucitor și o coadă lungă, iar JUICE – cu camerele sale puternice – este de așteptat să surprindă 3I/Atlas în cea mai activă stare a sa [13] [14]. ESA menționează că datele din această perioadă „vor oferi cele mai valoroase informații, dezvăluind compoziția chimică reală și activitatea la intensitate maximă” (cu un halou luminos de gaz și praf) [15].
- Perspectiva de pe Pământ (dec. 2025): 3I/Atlas va rămâne la distanță de Pământ tot timpul. Nu prezintă nicio amenințare pentru noi (cea mai apropiată trecere de Pământ ~1,8 UA sau aproximativ 272 milioane km în decembrie 2025 [16] [17]). Acea trecere pe lângă Pământ va permite și reînnoirea observațiilor odată ce cometa revine din strălucirea Soarelui. Între timp, astronomii de pe Pământ au adunat deja multe date: Hubble a fotografiat cometa în iulie, iar Webb, SPHEREx și alte telescoape au observat-o până în august [18] [19].
- Mărime & Compoziție: Analiza imaginilor telescopice arată un nor surprinzător de mare de material. Observațiile Hubble stabilesc o limită superioară pentru nucleu de aproximativ 5,6 km în diametru (dar ar putea fi la fel de mic ca ~0,44 km) [20]. Cel mai remarcabil, spectrele în infraroșu de la JWST și SPHEREx dezvăluie că 3I/Atlas este înconjurat de un imens nor de dioxid de carbon – aproximativ 95% din emisie este CO₂, cu doar urme de vapori de apă [21]. Acest lucru contrastează cu cometele tipice din sistemul solar (care eliberează de obicei în principal gheață de apă), sugerând că chimia cometei ar putea fi foarte diferită.
- Oportunitate Științifică: Astronomii descriu 3I/Atlas ca pe un „mesager de departe.” După cum explică Space.com, studierea acesteia le va permite oamenilor de știință să compare direct „compoziția sa cu cea a cometelor formate în propriul nostru sistem solar” – testând dacă alte sisteme planetare împărtășesc ingrediente familiare sau găzduiesc substanțe chimice exotice [22]. În special, observarea lui 3I/Atlas la periheliu (prin JUICE și alte nave) va permite măsurarea compoziției complete de gaze și praf, oferind practic o amprentă chimică a cometei. Dacă compoziția sa se potrivește cu cea a cometelor cunoscute, acest lucru ar sugera existența unor elemente de bază comune în întreaga galaxie; dacă nu, este posibil să vedem compuși noi, unici pentru mediul altei stele [23] [24].
- Anomalii și teorii ciudate: Cometa a surprins deja observatorii. Imaginile de la Gemini South au arătat o „coadă anti” slabă care se întindea în direcția opusă Soarelui – o configurație neobișnuită, mai aliniată cu direcția vântului solar decât cozile normale ale cometelor [25]. Spectrele de la Very Large Telescope au detectat chiar cianură și nichel (dar fără fier) în coamă, un raport ciudat pe care unii l-au comparat cu procese industriale [26]. Aceste ciudățenii au generat teorii marginale. Notabil, astrofizicianul de la Harvard Avi Loeb a co-autor un articol susținând că „profilul de strălucire și traiectoria orbitală” a lui 3I/Atlas „sfidează explicațiile convenționale” [27], speculând chiar despre origini artificiale („extraterestre”). Totuși, opinia principală rămâne că 3I/Atlas este o cometă naturală. David Jewitt de la UCLA (care a condus studiul Hubble) a declarat pentru NPR că 3I/Atlas prezintă „semnături clasice ale comportamentului cometar”: producția de praf și vitezele de ejecție sunt „în intervalele așteptate pentru activitatea cometară” [28], iar cometa este încă departe de Soare (~4 UA), astfel încât emisiile puternice de gaze ar apărea abia mai târziu [29]. Pe scurt, majoritatea experților avertizează că 3I/Atlas urmează probabil fizica unei comete născute în regiunile reci și îndepărtate ale unei stele străine.
Privind spre viitor: Ce ne poate învăța 3I/Atlas
Apropierea strânsă din această săptămână marchează doar începutul unei campanii intensive de observații. Odată ce 3I/Atlas va dispărea în spatele Soarelui la sfârșitul lunii octombrie, telescoapele de pe Pământ îl vor pierde din vedere, însă sateliții de pe Marte și Jupiter (și mai târziu telescoapele de pe Pământ, în decembrie) vor continua povestea. În timpul periheliului și al călătoriei sale de ieșire pe lângă Jupiter (la începutul lui 2026), cometa ar trebui să-și dezvăluie secretele – sau cel puțin fața sa obișnuită de cometă. După cum remarcă un comentator, observarea lui 3I/Atlas în această fază activă „va oferi unele dintre cele mai clare perspective de până acum asupra misterului cometelor interstelare” [30]. Indiferent dacă se comportă conform așteptărilor sau aduce surprize, astronomii din întreaga lume vor monitoriza fiecare indiciu de gaz, praf sau lumină pe care îl emite. Această întâlnire cosmică rară se desfășoară în timp real, cu NASA, ESA și observatoare care își unesc datele în speranța de a înțelege în sfârșit natura acestui vizitator galactic [31] [32].
Surse: Observații și planuri de misiune de la NASA și ESA; rapoarte de la The Independent/AP [33] [34]; analiză și comentarii de specialitate de la Space.com [35] [36]; presă de astronomie (Sky & Telescope) [37] [38]; și studii publicate (Avi Loeb et al., David Jewitt, et al.) [39] [40]. Toate datele și cifrele sunt actualizate la octombrie 2025.
References
1. www.esa.int, 2. www.space.com, 3. dailygalaxy.com, 4. www.space.com, 5. apnews.com, 6. www.esa.int, 7. www.esa.int, 8. www.skyatnightmagazine.com, 9. www.skyatnightmagazine.com, 10. www.space.com, 11. www.esa.int, 12. www.space.com, 13. www.esa.int, 14. www.space.com, 15. www.space.com, 16. apnews.com, 17. science.nasa.gov, 18. science.nasa.gov, 19. dailygalaxy.com, 20. science.nasa.gov, 21. dailygalaxy.com, 22. www.space.com, 23. www.space.com, 24. dailygalaxy.com, 25. dailygalaxy.com, 26. dailygalaxy.com, 27. www.thesouthafrican.com, 28. www.thesouthafrican.com, 29. www.thesouthafrican.com, 30. www.space.com, 31. www.space.com, 32. www.thesouthafrican.com, 33. apnews.com, 34. www.space.com, 35. www.space.com, 36. www.space.com, 37. www.skyatnightmagazine.com, 38. www.skyatnightmagazine.com, 39. www.thesouthafrican.com, 40. www.thesouthafrican.com
