Descoperiri științifice care au zguduit 21–22 iulie 2025. Sinteză de știri.

Misterul plasticului lipsă din oceane a fost rezolvat – și este mai grav decât ne-am temut (21 iulie 2025)

A fost descoperită o problemă invizibilă de poluare: Oamenii de știință au rezolvat în sfârșit paradoxul „plasticului lipsă” din oceanele noastre, iar răspunsul este nanoplasticul. Un studiu condus de Institutul Regal Olandez pentru Cercetarea Mării a dezvăluit o estimare de 27 de milioane de tone de particule de nanoplastic care plutesc în Atlanticul de Nord sciencedaily.com. Aceste particule, mai mici decât un micrometru, au scăpat detectării și depășesc cu mult masa resturilor de plastic mai mari. Ele cad în mare prin intermediul râurilor, aerului și descompunerii plasticei mai mari sub acțiunea luminii solare, infiltrându-se în lanțurile trofice marine și chiar în organele umane, precum creierul sciencedaily.com sciencedaily.com. Cercetătorii avertizează că curățarea este imposibilă la această scară – prevenția este singura noastră speranță sciencedaily.com.

„Această estimare arată că există mai mult plastic sub formă de nanoparticule care plutesc în această parte a oceanului decât există micro- sau macroplastice mai mari în Atlantic sau chiar în toate oceanele lumii,” a spus Helge Niemann de la Universitatea Utrecht, numind descoperirea „o cantitate șocantă” sciencedaily.com sciencedaily.com. Deoarece nanoplasticele nu pot fi filtrate odată ce sunt dispersate, echipa solicită acțiuni agresive pentru a reduce poluarea cu plastic la sursă sciencedaily.com. Experții spun că aceste nanoparticule omniprezente pot pătrunde în întregi ecosisteme – de la plancton la pești și la oameni – cu consecințe necunoscute pe termen lung pentru sănătate și mediu sciencedaily.com. Descoperirea alarmantă subliniază necesitatea unor strategii globale pentru reducerea deșeurilor de plastic înainte ca acestea să se descompună într-o formă și mai insidioasă de poluare.

Descoperire revoluționară în editarea genetică ar putea ajuta speciile să evite extincția (21 iulie 2025)

Biologii propun un set de instrumente radical nou pentru conservare: O perspectivă publicată în Nature Reviews Biodiversity prezintă modul în care editarea genetică de ultimă generație ar putea restabili diversitatea genetică la animalele pe cale de dispariție, salvându-le potențial de la extincție sciencedaily.com. O echipă internațională condusă de Universitatea East Anglia sugerează folosirea ADN-ului din exemplare de muzeu și din specii înrudite apropiate pentru a reintroduce gene pierdute în populațiile aflate în dificultate sciencedaily.com sciencedaily.com. Această abordare ar putea consolida imunitatea, reziliența la schimbările climatice și fertilitatea la speciile care au trecut prin colapsuri de populație (precum porumbelul roz din Mauritius), ceea ce le lasă adesea fragile genetic, chiar dacă numărul lor își revine sciencedaily.com sciencedaily.com. Ideea, inspirată de succesele din agricultură și chiar de proiecte de „de-extincție”, este de a completa conservarea tradițională (precum protecția habitatului și programele de reproducere) cu biologia moleculară.

„Ne confruntăm cu cea mai rapidă schimbare de mediu din istoria Pământului, iar multe specii au pierdut variația genetică necesară pentru a se adapta și a supraviețui,” a spus profesorul Cock van Oosterhout, coautor principal de la UEA. „Ingineria genetică oferă o modalitate de a restabili această variație, fie că este vorba de reintroducerea variației ADN pierdute din genele sistemului imunitar prin exemplare de muzeu, fie de împrumutarea genelor de toleranță la climă de la specii înrudite apropiate.” sciencedaily.com Autorii subliniază că aceasta nu este o soluție miraculoasă – sunt necesare teste riguroase și supraveghere etică sciencedaily.com. Dr. Beth Shapiro de la Colossal Biosciences a adăugat că aceleași tehnologii explorate pentru a resuscita mamuții pot „fi folosite pentru a salva specii aflate pe marginea extincției… Este responsabilitatea noastră să reducem riscul de dispariție cu care se confruntă astăzi mii de specii.” sciencedaily.com Dacă este integrată cu atenție în eforturile de conservare existente, biotehnologia ar putea oferi animalelor pe cale de dispariție o șansă reală într-o lume în schimbare.

Mic truc chimic superchargează vaccinurile ARNm (21 iulie 2025)

Un truc chimic vechi de 100 de ani face medicamentele pe bază de ARNm mai sigure și mai puternice: Cercetătorii de la Universitatea din Pennsylvania au anunțat o modificare ingenioasă a nanoparticulelor lipidice – vehiculele de livrare pentru vaccinurile ARNm – care reduce dramatic efectele secundare inflamatorii în timp ce crește eficacitatea sciencedaily.com sciencedaily.com. Folosind clasica reacție Mannich în chimia lipidelor, echipa a atașat grupări fenolice antiinflamatoare (găsite în uleiul de măsline și alte alimente sănătoase) la structura nanoparticulelor sciencedaily.com sciencedaily.com. Testele pe șoareci au arătat că aceste nanoparticule modificate au cauzat mult mai puțină durere și iritație imună, dar au livrat ARNm mai eficient, îmbunătățind răspunsurile la vaccinuri împotriva bolilor precum COVID-19 și chiar sporind terapiile genice și tratamentele pentru cancer sciencedaily.com sciencedaily.com.

„Practic, schimbând rețeta acestor lipide, am reușit să le facem să funcționeze mai bine cu mai puține efecte secundare. Este o situație de tip win-win,” a declarat dr. Michael J. Mitchell, autorul principal al studiului sciencedaily.com. Nanoparticulele îmbogățite cu fenol, denumite „C-a16 LNPs,” au generat un răspuns imun de cinci ori mai puternic pentru un vaccin COVID-19 în testele pe animale și au dublat succesul editării genelor CRISPR într-un model de boală hepatică sciencedaily.com sciencedaily.com. Transportatorii lipidici îmbunătățiți au redus, de asemenea, tumorile de trei ori atunci când au fost folosiți pentru a livra o terapie ARNm împotriva cancerului sciencedaily.com. Această inovație – inspirată de o metodă chimică veche de un secol – ar putea ajuta la inaugurarea unei noi generații de vaccinuri și tratamente ARNm care sunt atât mai puternice, cât și mai blânde pentru pacienți sciencedaily.com.

Coliziunea de găuri negre care doboară recorduri sfidează astrofizica (21 iulie 2025)

Teoriile lui Einstein sunt puse la încercare de o fuziune cosmică colosală: Observatoarele LIGO–Virgo–KAGRA au detectat o coliziune de găuri negre de o amploare fără precedent, unde două găuri negre (≈100 și 140 de ori masa Soarelui) s-au contopit într-un uriaș rotitor de aproximativ 225 mase solare scitechdaily.com scitechdaily.com. Acest eveniment, catalogat ca GW231123, este cea mai mare și mai rapid rotitoare fuziune de găuri negre observată vreodată prin unde gravitaționale scitechdaily.com. Gaura neagră finală se rotește aproape de limita teoretică de viteză stabilită de relativitatea generală scitechdaily.com, ceea ce face ca semnalul să fie extrem de dificil de analizat, iar fizica să fie la limita a ceea ce pot gestiona modelele noastre. Un astfel de sistem extrem „rupe” modelele standard de formare – în teorie, stelele nu ar trebui să producă găuri negre atât de mari fără să se prăbușească mai întâi în unele mai mici, ceea ce ridică posibilitatea ca fiecare gaură neagră din această pereche să fi fost ea însăși rezultatul unor fuziuni anterioare scitechdaily.com scitechdaily.com.

„Aceasta este cea mai masivă pereche de găuri negre pe care am observat-o prin unde gravitaționale și reprezintă o adevărată provocare pentru înțelegerea noastră asupra formării găurilor negre,” a declarat profesorul Mark Hannam de la Universitatea Cardiff, membru al LIGO Scientific Collaboration. „Găurile negre atât de masive sunt interzise de modelele standard de evoluție stelară. O posibilitate este ca cele două găuri negre din această pereche să se fi format prin fuziuni anterioare ale unor găuri negre mai mici.” scitechdaily.com Cu alte cuvinte, am putea asista la un „arbore genealogic” cosmic al găurilor negre care se ciocnesc de-a lungul generațiilor. Descoperirea a stârnit entuziasm printre astronomi: „Găurile negre par să se rotească foarte rapid — aproape de limita permisă de teoria lui Einstein,” a remarcat dr. Charlie Hoy de la Universitatea Portsmouth, ceea ce a împins la limită instrumentele noastre de analiză a datelor scitechdaily.com. Cercetătorii vor studia acest semnal ani de zile de acum înainte scitechdaily.com – iar unii chiar speculează că ar putea fi nevoie de o fizică exotică nouă pentru a explica pe deplin o astfel de fuziune gigantică și cu rotație rapidă scitechdaily.com. După cum a spus un om de știință de la Caltech, acest eveniment „împinge capacitățile noastre de instrumentare și analiză a datelor la limita a ceea ce este posibil în prezent… și arată cât de mult mai avem de descoperit” în universul undelor gravitaționale scitechdaily.com.

Noua tehnică a undelor gravitaționale clarifică imaginea coliziunilor cosmice (21 iulie 2025)

Într-o descoperire separată, oamenii de știință au dezvăluit o modalitate mai bună de a decoda undele din spațiu-timp: O echipă de la Universitatea din Portsmouth, Southampton și UCD a dezvoltat o metodă mai precisă de analiză a datelor undelor gravitaționale, îmbunătățind capacitatea noastră de a interpreta evenimente cosmice violente precum fuziunile găurilor negre scitechdaily.com. În mod tradițional, cercetătorii compară un semnal detectat cu nenumărate modele teoretice de unde (folosind inferența bayesiană), însă combinarea rezultatelor din mai multe modele poate fi dificilă dacă modelele au acurateți diferite scitechdaily.com. Noua abordare ține cont de fidelitatea fiecărui model față de ecuațiile lui Einstein, prevenind ca modelele mai puțin precise să denatureze concluziile scitechdaily.com. Acest lucru oferă estimări mai stricte ale proprietăților obiectelor care fuzionează – cum ar fi masele și rotațiile lor – și reduce riscul de a fi induși în eroare de imperfecțiunile simulărilor noastre scitechdaily.com scitechdaily.com.

Autorul principal, Dr. Charlie Hoy, a declarat că această inovație era așteptată de mult timp. „De ani de zile mă gândesc la cum să încorporez acuratețea modelelor în analiza undelor gravitaționale și este foarte incitant să văd că metoda noastră prinde viață,” a menționat el. Prin ponderarea modelelor în funcție de cât de bine respectă relativitatea generală, „abordarea noastră poate să încorporeze această incertitudine în analiza datelor și să obțină constrângeri mai stricte asupra proprietăților fundamentale ale găurilor negre.” scitechdaily.com Deși studiul (publicat în Nature Astronomy) nu a anunțat niciun obiect astrofizic nou, el pune bazele esențiale pentru descoperiri viitoare scitechdaily.com scitechdaily.com. Pe măsură ce detectoarele de unde gravitaționale continuă să se îmbunătățească și să detecteze evenimente din ce în ce mai extreme, această metodă va ajuta la asigurarea faptului că interpretăm acele mesaje cosmice cu acuratețe maximă – și nu „interpretăm greșit” universul din cauza unor lacune de modelare. Este un progres oportun, care vine exact când semnale record precum GW231123 pun la încercare limitele modelelor noastre.

Un nou indiciu în cea mai mare enigmă a fizicii: De ce există materia? (21 iulie 2025)

Fizicienii s-au apropiat mai mult de înțelegerea dezechilibrului fundamental al universului: Materia depășește cu mult antimateria în cosmos, iar un fenomen numit încălcarea CP (unde simetriile naturii dintre particule și antiparticule se rup) ar putea explica de ce. Săptămâna aceasta, o echipă teoretică de la Institutul TD Lee din Shanghai a prezis efecte surprinzător de mari de încălcare CP în dezintegrarea barionilor cu farmec, o clasă de particule subatomice scitechdaily.com scitechdaily.com. Experimentele anterioare au observat indicii de încălcare CP la particule mai ușoare (cum ar fi mezonii), dar nu la barioni. Aplicând teoria avansată a simetriei (simetria de aromă SU(3)) și modelând interacțiunile după dezintegrarea particulelor (un proces cunoscut sub numele de re-disipare în starea finală), cercetătorii au descoperit că anumite dezintegrări ale barionilor cu farmec ar putea prezenta asimetrii CP cu un ordin de mărime mai mare decât se aștepta scitechdaily.com scitechdaily.com – potențial în jur de 0,1%, ceea ce este enorm în termeni de fizică a particulelor scitechdaily.com scitechdaily.com.

Profesorul Xiao-Gang He, șeful departamentului de Fizică a particulelor și nucleară la TDLI, a explicat semnificația: „Cercetarea asupra încălcării CP la charm deschide noi căi pentru explorarea experimentală și oferă perspective mai profunde asupra mecanismelor fundamentale care stau la baza asimetriei materie-antimaterie a universului. Ea oferă oportunități importante pentru teste suplimentare ale Modelului Standard și posibile descoperiri de fizică nouă.” scitechdaily.com Cu alte cuvinte, dacă aceste predicții sunt confirmate, viitoarele experimente la facilități precum LHCb de la CERN sau detectorul Belle II din Japonia ar putea, în sfârșit, să observe încălcarea CP la barionii cu charm scitechdaily.com. O astfel de descoperire ar susține ideea că mici diferențe în comportamentul particulelor la începutul istoriei cosmice au înclinat balanța în favoarea materiei – răspunzând la întrebarea de ce, împotriva tuturor șanselor, lumea noastră dominată de materie există. Este o evoluție captivantă într-una dintre cele mai profunde întrebări ale științei, primind aprecieri pentru modul în care face legătura între teorie și experimentarea viitoare.

Compus psihedelic din ciuperci prelungește durata de viață în primele teste (21 iulie 2025)

O descoperire anti-îmbătrânire îi entuziasmează cu prudență pe oamenii de știință: O echipă de la Universitatea Emory raportează că psilocina – metabolitul activ al substanței psihedelice psilocibină – a întârziat semnificativ îmbătrânirea și a prelungit viața atât în modele celulare, cât și animale scitechdaily.com. În experimentele de laborator, adăugarea de psilocină la culturi de celule umane a crescut supraviețuirea celulelor cu peste 50%, iar la șoarecii vii, dozele mici periodice au făcut ca șoarecii bătrâni tratați să trăiască cu aproximativ 30% mai mult decât cei netratați scitechdaily.com scitechdaily.com. Șoarecii tratați nu doar că au supraviețuit mai mult, dar au părut biologic mai tineri: au avut blană mai lucioasă, mai puțină fragilitate și chiar o oarecare regenerare a părului comparativ cu animalele de control de aceeași vârstă înaintată scitechdaily.com scitechdaily.com. Cercetătorii au descoperit că efectele psilocinei depășesc creierul – aceasta se leagă de receptorii de serotonină prezenți în tot corpul, reducând stresul oxidativ, îmbunătățind repararea ADN-ului și menținând capacele protectoare ale cromozomilor (telomeri) care se erodează odată cu vârsta scitechdaily.com. Aceste beneficii celulare se aliniază cu semnele cunoscute ale îmbătrânirii, sugerând un efect sistemic de încetinire a vârstei.

„Acest studiu oferă dovezi preclinice solide că psilocibina poate contribui la o îmbătrânire mai sănătoasă – nu doar la o durată de viață mai lungă, ci și la o calitate mai bună a vieții în anii târzii,” a declarat dr. Ali John Zarrabi, co-investigator și Director al Cercetării Psihedelice la Emory scitechdaily.com. „Ca medic-cercetător în îngrijiri paliative, una dintre cele mai mari preocupări ale mele este prelungirea vieții cu prețul demnității și funcționalității. Dar acești șoareci [tratați] nu doar au supraviețuit mai mult — au avut parte de o îmbătrânire mai bună.” scitechdaily.com Descoperirile, publicate în NPJ Aging, vin cu o avertizare importantă: ceea ce funcționează la șoareci s-ar putea să nu se aplice la oameni fără studii clinice riguroase. Totuși, faptul că chiar și tratamentele administrate târziu în viață au adus beneficii la șoareci este promițător scitechdaily.com scitechdaily.com. Având în vedere că speranța de viață a oamenilor din SUA este în urma altor națiuni, cercetătorii văd potențialul de a explora psilocibina (deja în studii de fază II/III pentru depresie) și pentru proprietățile sale anti-îmbătrânire scitechdaily.com scitechdaily.com. Ideea că un compus din „ciupercile magice” ar putea într-o zi să facă parte dintr-o terapie anti-îmbătrânire este provocatoare – și va necesita mult mai multă cercetare – dar deschide o nouă direcție în știința longevității la care puțini se așteptau.

Pământul se învârte mai repede, făcând din ziua de azi una dintre cele mai scurte zile înregistrate vreodată (22 iulie 2025)

Clipiți și veți rata: 22 iulie 2025 a fost măsurată ca fiind cu 1,34 milisecunde mai scurtă decât cele 24 de ore standard space.com space.com, ceea ce o face a doua cea mai scurtă zi de când au început înregistrările precise cu ceasuri atomice în 1973. Nu este ceva ce ați putea simți, dar face parte dintr-o tendință misterioasă – în ultimii ani, Pământul a doborât în mod repetat recorduri de viteză pentru rotație. (De fapt, 10 iulie 2025 a depășit ușor 22 iulie pentru cea mai scurtă zi a anului, cu 1,36 ms sub 24 de ore space.com.) De obicei, rotația Pământului încetinește de-a lungul mileniilor (datorită atracției mareice a Lunii), așa că oamenii de știință sunt intrigați de această accelerare temporară. Dacă acest tipar continuă, experții sugerează că ar putea fi nevoie chiar să introducem un „secund negativ intercalat” până în 2029 – practic ștergând o secundă din ceasurile oficiale – ceea ce ar fi o premieră în istoria măsurării timpului space.com.

Oamenii de știință planetari încă investighează de ce rotația Pământului s-a accelerat în ultimii ani. Cercetări recente indică posibili factori precum nucleul planetei și clima: topirea calotelor de gheață și deplasarea maselor ar putea afecta ușor rotația space.com, iar o ipoteză indică schimbări în fluxul nucleului topit al Pământului care transferă impuls către manta space.com. Dar nimic nu este confirmat. „Cauza acestei accelerări nu este explicată,” a recunoscut Leonid Zotov, specialist în rotația Pământului la Universitatea de Stat din Moscova. „Majoritatea oamenilor de știință cred că este ceva în interiorul Pământului. Modelele oceanice și atmosferice nu explică această accelerare uriașă.” space.com Zotov prezice că rotația s-ar putea încetini din nou în curând, ceea ce înseamnă că aceasta ar putea fi o anomalie de scurtă durată space.com. Între timp, ziua de azi, ușor mai scurtă, este o amintire ciudată că comportamentul planetei noastre încă ne poate surprinde – chiar și în secolul XXI, cu măsurători ultra-precise care monitorizează totul space.com.

Adio, plastic? Bacteriile creează un „supermaterial” mai rezistent decât oțelul (22 iulie 2025)

Inginerii au biofabricat un material care ar putea rivaliza cu plasticul și metalul – fără vinovăția de mediu: Într-o colaborare între Rice University și University of Houston, oamenii de știință au ghidat bacteriile să producă nanofibre de celuloză foarte aliniate, creând un bionanocompozit cu rezistența unui aliaj de aluminiu, dar cu flexibilitatea și ușurința plasticului sciencedaily.com. Prin rotirea culturilor de Komagataeibacter rhaeticus într-un bioreactor personalizat, echipa a determinat microbii să depună fibrele de celuloză în aceeași direcție, în loc de plasa aleatorie pe care ar forma-o în mod normal sciencedaily.com sciencedaily.com. Filmele rezultate au atins rezistențe la tracțiune de aproximativ 400–550 megapascali (comparabile cu unele metale sau sticlă), dar rămân subțiri, transparente și biodegradabile sciencedaily.com. Cercetătorii au infuzat, de asemenea, matricea în creștere cu foițe de bor nitrură, conferindu-i o conductivitate termică de trei ori mai mare decât cea a celulozei obișnuite și deschizând calea pentru utilizări în electronică ce necesită disiparea căldurii sciencedaily.com.

Primul autor M.A.S.R. Saadi a comparat procesul cu antrenarea unei „cohortă bacteriană disciplinată” în loc să le lase să se deplaseze liber sciencedaily.com. Prin controlul fluxului de lichid în reactor, „le instruim [pe bacterii] să se deplaseze într-o direcție specifică, aliniindu-le astfel cu precizie producția de celuloză,” a spus el sciencedaily.com. Rezultatul este un așa-numit „nanocompozit” care ar putea fi personalizat cu diverși aditivi pentru diferite aplicații sciencedaily.com. „Această lucrare este un exemplu excelent de cercetare interdisciplinară la intersecția dintre știința materialelor, biologie și nanoinginerie,” a adăugat dr. Muhammad Rahman, coordonatorul proiectului de la UH/Rice. „Ne imaginăm aceste foi de celuloză bacteriană puternice, multifuncționale și ecologice devenind omniprezente, înlocuind plasticul în diverse industrii și ajutând la reducerea daunelor asupra mediului.” sciencedaily.com Deoarece materialul este realizat din unul dintre cei mai abundenți biopolimeri de pe Pământ (celuloza) și nu necesită petrol, ar putea reduce dramatic poluarea dacă ar fi produs la scară largă. De la ambalaje și textile ecologice la electronice organice și chiar componente pentru stocarea energiei, echipa vede o gamă largă de utilizări pentru supermaterialul lor bio-fabricat sciencedaily.com. Este încă devreme, dar această abordare arată promisiunea că într-o zi chiar am putea spune „adio plasticului” și să nu-i simțim lipsa.

Peștii-zebră regenerează celulele din urechea internă, inspirând speranță pentru vindecarea pierderii auzului (22 iulie 2025)

Ți-ai dorit vreodată ca oamenii să poată regenera auzul pierdut? Se pare că peștii-zebră pot – iar oamenii de știință tocmai au descifrat cum: Cercetătorii de la Stowers Institute for Medical Research au identificat două gene-cheie care permit peștilor-zebră să regenereze celulele senzoriale ciliate din urechea lor internă, care sunt esențiale pentru auz și echilibru scitechdaily.com. La oameni și la alte mamifere, aceste celule ciliate delicate nu se regenerează odată ce sunt deteriorate – ceea ce duce la pierderea permanentă a auzului sau la probleme de echilibru. Dar peștii-zebră (și alte animale precum păsările și amfibienii) le pot înlocui în mod obișnuit. Noul studiu a descoperit că, la peștii-zebră, o genă dintr-un anumit grup de celule de suport menține o rezervă de celule stem, în timp ce o altă genă dintr-un alt tip de celule de suport declanșează proliferarea acestor celule stem și transformarea lor în celule ciliate noi scitechdaily.com scitechdaily.com. Practic, peștii au un mecanism dublu: unul menține „înlocuirile” în așteptare, celălalt activează procesul de înlocuire atunci când este nevoie.

Această descoperire, publicată în Nature Communications, este interesantă deoarece oferă o țintă pentru cercetători de investigat la mamifere. „Mamiferele, cum suntem și noi, nu pot regenera celulele ciliate din urechea internă,” a menționat Dr. Tatjana Piotrowski, coautoarea studiului. Pe măsură ce îmbătrânim sau suntem expuși la zgomote puternice, pierdem aceste celule și, odată cu ele, capacitatea de a auzi scitechdaily.com. Prin contrast, peștii-zebră nu rămân niciodată fără celulele necesare pentru a continua să audă. Echipa a folosit secvențierea genetică pentru a identifica două gene specifice cyclin D care controlează fiecare o populație diferită de celule de suport din urechea peștelui (organe numite neuromaste) scitechdaily.com scitechdaily.com. Când oamenii de știință au eliminat una dintre aceste gene, doar un grup de celule a încetat să se dividă – ceea ce înseamnă că fiecare genă guvernează independent o cale regenerativă scitechdaily.com. „Această descoperire arată că diferite grupuri de celule dintr-un organ pot fi controlate separat,” a explicat Dr. Piotrowski, „ceea ce ar putea ajuta oamenii de știință să înțeleagă creșterea celulară în alte țesuturi” și cum să o stimuleze scitechdaily.com. Speranța supremă este că, studiind aceste mecanisme, am putea învăța cum să „apăsăm comutatorul” în urechile umane – găsind o modalitate de a determina propriile noastre celule de suport sau celule stem latente să regenereze celulele ciliate și să restabilească auzul. Este un drum lung înainte, dar această perspectivă genetică este un pas important către terapii care ar putea inversa într-o zi anumite tipuri de surditate.

AI detectează 86.000 de cutremure ascunse sub supervulcanul Yellowstone (22 iulie 2025)

Yellowstone a devenit și mai neliniștit – datorită inteligenței artificiale: Un nou studiu condus de Western University (Canada) a folosit învățarea automată pentru a analiza 15 ani de date seismice din Parcul Național Yellowstone, descoperind peste 86.000 de cutremure nedetectate anterior sub calderă scitechdaily.com scitechdaily.com. Asta înseamnă de aproximativ 10 ori mai multe cutremure decât erau în catalogul oficial al cutremurelor pentru perioada 2008–2022. Majoritatea acestor cutremure au fost foarte mici (multe prea slabe pentru a fi simțite de oameni), dar împreună oferă o imagine mult mai clară a volatilității subterane a Yellowstone scitechdaily.com scitechdaily.com. Algoritmul AI a identificat numeroase roiuri de cutremure – grupuri de cutremure de mică magnitudine care se propagă prin falii „imature” din subsolul vulcanic scitechdaily.com scitechdaily.com. Aceste roiuri, cauzate adesea de deplasarea magmei sau a fluidelor hidrotermale, pot apărea fără un șoc major, spre deosebire de o secvență tipică de tip șoc principal–dupășoc scitechdaily.com. Descoperirile, publicate în Science Advances, sugerează că sistemul de magmă al Yellowstone este chiar mai dinamic și mai complex decât se credea, deși nu există semne ale unei erupții iminente. În schimb, acest catalog de cutremure de înaltă rezoluție îi va ajuta pe vulcanologi să monitorizeze schimbările subtile și să înțeleagă mai bine condițiile care ar putea preceda viitoare activități vulcanice scitechdaily.com scitechdaily.com.

„Înțelegând tiparele de seismicitate, precum roiurile de cutremure, putem îmbunătăți măsurile de siguranță, informa mai bine publicul despre riscurile potențiale și chiar ghida dezvoltarea energiei geotermale departe de pericol în zonele cu flux termic promițător,” a declarat profesorul Bing Li, autorul principal al studiului și expert în cutremure induse de fluide scitechdaily.com. Abordarea bazată pe inteligență artificială a depășit cu mult detectarea manuală a cutremurelor – „Dacă ar trebui să facem asta în stil vechi, cu cineva care să dea click manual prin toate aceste date… nu este scalabil,” a menționat Li, subliniind provocarea datelor masive pe care doar AI o poate rezolva scitechdaily.com. Cu un „catalog mult mai robust” al cutremurelor din Yellowstone disponibil acum, oamenii de știință pot aplica noi modele statistice pentru a analiza cum un micro-cutremur ar putea declanșa altul și pentru a identifica noi tipare de roiuri care nu erau vizibile anterior scitechdaily.com. Implicațiile depășesc Yellowstone: proiectul demonstrează cum învățarea automată poate schimba regulile jocului în seismologie, permițându-ne să reanalizăm date brute din alte regiuni vulcanic sau tectonic active și să descoperim evenimente ascunse. În cele din urmă, o înțelegere mai profundă a comportamentului roiurilor ar putea îmbunătăți prognoza erupțiilor și pregătirea pentru hazard în zonele vulcanice din întreaga lume scitechdaily.com scitechdaily.com.

Climate Watch: Cele mai puternice furtuni devin și mai puternice (21 iulie 2025)

Două studii noi publicate săptămâna aceasta avertizează că unele dintre cele mai distructive sisteme meteorologice se intensifică pe măsură ce planeta se încălzește: O echipă de cercetare condusă de Universitatea din Pennsylvania a descoperit că cele mai grave furtuni de iarnă Nor’easter care lovesc nord-estul SUA au devenit cu aproximativ 5% mai puternice (mai vântoase și mai umede) din mijlocul secolului al XX-lea, ceea ce se traduce prin aproximativ cu 17% mai mult potențial distructiv datorită vitezelor mai mari ale vântului eos.org eos.org. În același timp, un alt studiu întărește legătura dintre reducerea gheții marine arctice și viscolele extreme de iarnă din nord-estul SUA, sugerând că, pe măsură ce Arctica se încălzește și gheața se retrage, acest lucru poate destabiliza jetul polar și alimenta furtuni de zăpadă mai severe mai la sud eos.org eos.org. Aceste descoperiri, publicate în PNAS și alte reviste, implică faptul că comunitățile de la Washington D.C. la Boston ar putea să se confrunte cu inundații costiere și ninsori chiar mai intense în viitor, chiar dacă numărul mediu de furtuni nu crește eos.org eos.org.

Climatologul Michael Mann (un coautor al studiului despre Nor’easter) a subliniat că apele oceanice mai calde și o atmosferă mai umedă sunt ca și cum ai adăuga combustibil suplimentar acestor giganți de iarnă eos.org. „Cele mai puternice nor’easters sunt deja semnificativ mai vântoase și mai ploioase decât erau la mijlocul secolului XX,” a spus Mann, și probabil au fost alimentate de creșterea temperaturilor oceanice și de capacitatea crescută de umiditate a unei atmosfere în încălzire eos.org. Cercetătorii au urmărit 900 de Nor’easters din 1940, descoperind că doar cele mai intense prezintă această creștere notabilă – un detaliu important, deoarece acestea sunt furtunile care provoacă cele mai mari pagube (de exemplu, infama furtună „Ash Wednesday” din 1962 a cauzat pagube de miliarde în dolari actuali) eos.org eos.org. Între timp, studiul despre conexiunea arctică a arătat că nor’easters de iarnă și furtunile de vânt europene pot fi influențate de reducerea gheții marine, ceea ce poate modifica traiectoriile furtunilor și poate expune noi zone la risc eos.org eos.org. În rezumat, mai puține furtuni în general ar putea fi un rezultat pe termen lung al schimbărilor climatice în unele regiuni, dar cele mai puternice furtuni lovesc mai tare, o tendință care ridică semnale de alarmă pentru infrastructură și planificarea situațiilor de urgență. Experții în climă subliniază necesitatea îmbunătățirii apărării împotriva furtunilor și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră pentru a tempera aceste extreme în creștere eos.org eos.org.

NASA lansează misiunea TRACERS pentru a studia scutul magnetic al Pământului (22 iulie 2025)

Lansare rapidă pentru a studia vremea spațială: NASA a lansat cu succes misiunea sa TRACERS pe 22 iulie de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg, California, transportată de o rachetă SpaceX Falcon 9 space.com space.com. TRACERS (prescurtare de la Tandem Reconnection and Cusp Electrodynamics Reconnaissance Satellites) constă din doi sateliți mici gemeni care vor orbita la aproximativ 367 mile deasupra Pământului pentru a investiga modul în care fluxul constant de particule încărcate de la Soare – vântul solar – interacționează cu magnetosfera Pământului space.com space.com. În special, misiunea se concentrează pe evenimentele de reconectare magnetică, unde liniile câmpului magnetic al Pământului se rup și se realiniază sub presiunea furtunilor solare, canalizând energie și particule în atmosfera superioară space.com. Aceste procese pot declanșa aurore spectaculoase, dar pot și perturba GPS-ul și rețelele electrice în timpul furtunilor geomagnetice intense. Zburând cu două nave spațiale în formație prin regiunea de cusp nordică a câmpului magnetic al Pământului, TRACERS va oferi observații de înaltă rezoluție despre cât de rapid și unde are loc reconectarea, ceva ce un singur satelit nu poate face singur space.com space.com.

Această misiune, condusă de Universitatea din Iowa, face parte dintr-o vară aglomerată pentru cercetarea în heliosferă. A fost lansată împreună cu alte trei încărcături științifice NASA: un smallsat numit Athena pentru a testa modalități mai rapide de a desfășura instrumente de observare a Pământului, experimentul PExT pentru a demonstra cum sateliții pot comuta fără probleme între diferite rețele de comunicații și un CubeSat care studiază modul în care electronii de înaltă energie se pierd din centurile de radiații Van Allen space.com space.com. TRACERS își propune să îmbunătățească abilitatea noastră de a prezice vremea spațială, ceea ce devine din ce în ce mai important pe măsură ce societatea se bazează pe tehnologia satelitară. „Nu știm cât de rău ar putea fi” în cele mai grave scenarii de furtuni solare, au avertizat oamenii de știință de la NASA înainte de lansare space.com – subliniind de ce misiuni precum TRACERS, care caută cunoaștere fundamentală despre interacțiunile Soare-Pământ, sunt esențiale. Cele două sateliți TRACERS sunt acum pe orbită și își vor începe în curând operațiunile științifice, „urmărind liniile câmpului magnetic care se rup și se reconectează pe măsură ce furtunile solare lovesc,” au declarat oficialii NASA space.com space.com. Datele pe care le vor trimite înapoi îi vor ajuta pe cercetători și meteorologi să protejeze mai bine infrastructura noastră modernă de capriciile Soarelui.

Oamenii de știință descoperă un „cod secret” ascuns în ADN-ul uman (21 iulie 2025)

ADN inutil? Gândește-te din nou: Un nou studiu a descoperit că secvențele de ADN viral antic din genomul nostru – considerate cândva drept „gunoi” inutil – servesc de fapt ca întrerupătoare genetice care sunt vitale în dezvoltarea timpurie a omului sciencedaily.com sciencedaily.com. O echipă internațională de la ASHBi/Kyoto University din Japonia și colaboratori din China, Canada și SUA s-a concentrat pe o familie de elemente repetitive numite MER11, derivate din retrovirusuri care s-au integrat în genomurile strămoșilor noștri cu eoni în urmă sciencedaily.com. Folosind o metodă nouă pentru a clasifica aceste secvențe aproape identice în subfamilii, cercetătorii au arătat că un subgrup, MER11_G4 (cel mai „tânăr” din punct de vedere evolutiv), este foarte bogat în motive de reglare și poate crește dramatic activitatea genelor din apropiere în celulele stem umane sciencedaily.com sciencedaily.com. De fapt, când mii de elemente MER11 au fost testate în culturi celulare, multe au acționat ca potențiatori – întrerupătoare ADN care pornesc și opresc genele – influențând în special genele implicate în dezvoltarea embrionară și neurodezvoltare sciencedaily.com sciencedaily.com.

Această descoperire se adaugă la recunoașterea tot mai mare a faptului că cei 45% din genomul nostru proveniți din elemente transpozabile (inserții virale antice și repetiții) nu reprezintă „gunoi” inert, ci un strat important de reglare genetică. Autorul corespondent, dr. Fumitaka Inoue, a comentat că, deși genomul uman a fost secvențiat complet în urmă cu decenii, „funcția multor părți ale acestuia rămâne necunoscută” sciencedaily.com. Studii precum acesta arată că elementele transpozabile „joacă roluri importante în evoluția genomului” și că semnificația lor devine tot mai clară pe măsură ce cercetările avansează sciencedaily.com. Urmărind istoria evolutivă a MER11 și măsurând direct impactul său asupra expresiei genelor, echipa a oferit un model despre cum așa-numita „ADN gunoi” poate fi cooptată de celulele noastre pentru a servi funcții noi sciencedaily.com sciencedaily.com. Aceste relicve virale ar fi putut fi inițial paraziți genomici, dar de-a lungul a milioane de ani au fost reutilizate – transformându-se în comutatoare care ajută la controlul momentului și locului în care genele umane sunt active. Descoperirile, publicate în Science Advances, ar putea avea implicații pentru înțelegerea tulburărilor de dezvoltare și a bolilor dacă aceste elemente virale funcționează defectuos. Este o reamintire că ADN-ul nostru poartă ecouri ale unor viruși antici, acum parte integrantă a ceea ce ne face umani – un cod genetic secret ascuns la vedere.

Surse: ScienceDaily, SciTechDaily, Space.com, Eos/AGU, Phys.org, Reuters, NASA.gov și comunicate de presă ale revistelor sciencedaily.com sciencedaily.com sciencedaily.com sciencedaily.com sciencedaily.com sciencedaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com space.com space.com sciencedaily.com sciencedaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com scitechdaily.com eos.org space.com space.com sciencedaily.com sciencedaily.com